Financial Times: Putin vrea un război și mai mare împotriva Ucrainei, nu o ieșire din el

Noua lege privind mobilizarea în Rusia face parte dintr-un efort mai larg de a maximiza puterea de foc a armatei ruse și de a suprima sprijinul pe care Kievul îl primește din partea Occidentului.

„Aceste amendamente au fost scrise pentru un mare război și mobilizare generală. Și mirosul acestui mare război se simte deja”, a declarat Andrei Kartapolov, șeful comisiei de apărare a Dumei de Stat, săptămâna trecută, când parlamentul rus a adoptat noua lege.
„Inițiativa, care permite Kremlinului să mai trimită sute de mii de oameni la război, aruncă lumină asupra unui adevăr trist: în loc să caute o cale de ieșire din războiul său dezastruos împotriva Ucrainei, Vladimir Putin se pregătește pentru un război și mai mare”. scrie Financial Times.

Mulți oameni din Ucraina și din Occident vor să creadă că președintele rus este într-o fundătură. Armata ucraineană eliberează treptat pământurile ocupate de ruși și a demonstrat că este capabilă să lovească adânc în teritoriul inamic, chiar și la Kremlin. Presiunea sancțiunilor asupra Rusiei este în creștere.

Occidentul rămâne unit în sprijinul său pentru Kiev, iar fluxurile de arme moderne și bani sprijină eforturile militare ale Ucrainei. În cele din urmă, o revoltă orchestrată de liderul mercenarului Wagner, Evgheni Prigojin, și aparente lupte interioare în interiorul înaltului comandament rus, sporesc speranța că mașina de război a Kremlinului se va defecta.

Prognozele spun că economia Rusiei va avea o creștere modestă

Pentru Kremlin, care crede că își poate permite un război prelungit, lucrurile arată foarte diferit. Prognozele spun că economia Rusiei va avea o creștere modestă în acest an, în mare parte datorită fabricilor militare care lucrează non-stop. Componentele critice, cum ar fi microcipurile necesare industriei de apărare, provin din China și din alte surse.
În ciuda sancțiunilor, bugetul militar al Kremlinului este încă plin de numerar, datorită profiturilor extraordinare din vânzările de energie de anul trecut, precum și adaptabilității exportatorilor ruși, care și-au găsit noi clienți și plătesc mai ales în yuani. Dacă presiunile bugetare se intensifică, banca centrală a Rusiei ar putea devaloriza și mai mult rubla, facilitând plata soldaților, lucrătorilor din industria apărării și serviciilor secrete care reprimă elita și societatea Rusiei, permițând lui Putin să continue războiul.

Kremlinul nu pare îngrijorat de contraofensiva ucraineană

În ceea ce privește conflictul în sine, Kremlinul, ca și înainte, nu pare să fie îngrijorat de contraofensiva ucraineană . Chiar dacă Kievul va obține un succes mai mare, Kremlinul le poate respinge ca temporare. Putin pariază că populația Rusiei, care poate fi potențial mobilizată, este de 3-4 ori mai mare decât cea a Ucrainei, iar singura sarcină urgentă este să poată folosi această resursă atunci când dorește, să mobilizeze mult mai mulți oameni, să-i înarmeze, să-i antreneze și să-i trimită la luptă”, scrie FT.
Publicația subliniază că tocmai asta vizează noua lege, care ar trebui să ajute Kremlinul să evite o altă mobilizare oficială. De acum încolo, guvernul poate emite în siguranță o somație pentru câți bărbați consideră necesar. Limita superioară de vârstă pentru serviciul obligatoriu va fi majorată de la 27 la 30 de ani și poate fi majorată din nou în viitor. De îndată ce este trimisă citația electronică, granițele Rusiei vor fi imediat închise destinatarului său pentru a preveni o plecare în masă, așa cum s-a întâmplat în timpul mobilizării din toamna anului trecut. Pedeapsa pentru refuzul de a servi în armată a fost, de asemenea, mărită. Aceste mișcări, combinate cu investiții guvernamentale masive în extinderea producției de arme, ar trebui să-l ajute pe Putin să construiască o armată mai mare și mai bine echipată.

Moscova încearcă să sugrume economia ucraineană

În același timp, Moscova încearcă să sugrume economia ucraineană. Știind că bugetul ucrainean este pe perfuzii, ajutat de aliații săi occidentali, Kremlinul vrea să priveze Kievul de toate sursele de venit.

Prin urmare, Moscova nu numai că s-a retras din acordul de cereale, care a făcut posibil exportul de produse agricole ucrainene prin Marea Neagră, dar a lansat și atacuri aeriene masive asupra porturilor ucrainene pentru a distruge orice posibilitate de restabilire a acestui acord. Aceeași logică stă la baza atacurilor aeriene ale Rusiei asupra infrastructurii civile: acestea au drept scop să facă orașele ucrainene de nelocuit și să împiedice eforturile de reconstrucție”, explică expertul rus.

Kremlinul speră că redresarea rapidă a armatei ruse și distrugerea treptată a economiei ucrainene și a Forțelor Armate vor duce la o dezamăgire crescândă în Occident și la scăderea sprijinului material pe care îl primește Kievul. Pentru a accelera acest proces și a rupe voința Occidentului, Moscova folosește amenințările de escaladare, inclusiv extinderea conflictului pe teritoriul NATO prin Belarus cu ajutorul mercenarilor „Wagner”.

Putin a făcut multe greșeli fatale. Dar, atâta timp cât el va fi la putere, Moscova își va canaliza resursele încă vaste pentru a-și realiza obsesia pentru distrugerea și subjugarea Ucrainei. În timp ce liderii occidentali iau în calcul o politică de sprijinire a Ucrainei în al treilea an al acestui război urât, orice strategie pe termen lung trebuie să țină cont de această realitate, concluzionează FT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.