Rusia taxează la sânge aurul negru ca să-și umple caznaua ciuruită de război

Veniturile bugetare ale Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele naturale ar urma să fie cu aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (10,99 miliarde de dolari) peste plan în acest an, a declarat ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, într-un moment în care autorităţile de la Moscova speră să strângă mai mulţi bani la buget, potrivit interviului publicat luni de agenţia de presă tass.ru.

În primele şase luni ale anului, deficitul bugetar al Rusiei s-a situat la aproximativ 28 de miliarde de dolari, provocat de creşterea cheltuielilor militare şi diminuarea veniturilor din energie. Veniturile care nu au legătură cu energia sunt planificate la 17.190 miliarde de ruble pentru întregul an 2023.

„Veniturile care nu au legătură cu petrolul şi gazele naturale sunt peste plan. Potrivit estimărilor, vor fi mai mari cu 1.000 de miliarde de ruble, ca urmare a creşterii veniturilor din TVA, taxe pe cifra de afaceri şi taxa unică pe profiturile în exces ale firmelor”, a spus Anton Siluanov, într-un interviu publicat luni de agenţia de presă Itar TASS.

„Ţinta de deficit ar putea să fie depăşită. Potrivit estimărilor, va fi undeva între 2% şi 2,5% din PIB. O estimare mai exactă va fi posibilă în trimestrul al treilea”, a susţinut Siluanov.

Autorităţile de la Moscova au decis să introducă o taxă unică pe profiturile excepţionale ale marilor companii, în speranţa că vor strânge astfel 300 de miliarde de ruble. Însă, unele sectoare, inclusiv petrolul, gazele naturale şi cărbunele, sunt scutite, iar companiile pot să beneficieze de o diminuare prin plata anticipată.

Siluanov a adăugat că ministerul pe care îl conduce este deschis la ideea creşterii proporţiei fondurilor care ajung la bugetul Rusiei din tranzacţiile care implică plecarea companiilor străine.

În luna decembrie a anului trecut, o comisie guvernamentală a cerut ca firmele care pleacă din Rusia să îşi vândă operaţiunile cel puţin la jumătate de preţ şi de asemenea ca 10% din preţul de vânzare a operaţiunilor să ajungă la bugetul federal, în ceea ce Trezoreria SUA a calificat drept o “taxă de ieşire”.

Între timp, reglementările au fost înăsprite, astfel că a crescut incertitudinea pentru companiile care încearcă să îşi negocieze ieşirea de pe piaţa din Rusia.

„Contribuţia minimă este de 10%. Unii dintre colegii noştri din minister care trimit rapoarte către comisia responsabilă pentru acordurile de vânzare a afacerilor au sugerat o plată de 15%. Nu avem nimic împotriva acestei propuneri”, a afirmat Siluanov.

Ministrul Finanţelor a mai spus că economia Rusiei ar urma să înregistreze o creştere de peste 2% în acest an, un avans similar cu prognozele oficiale, adăugând că recenta depreciere a rublei a fost influenţată de balanţa comercială a ţării. „Pentru noi este fundamental ca rubla să aibă un curs de schimb predictibil”, a precizat Anton Siluanov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#siluanov #venit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi – opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.

Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: „În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.”

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: „Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova.  Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă – un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.”

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului – tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii – și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități – care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: „Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.”

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: „Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.”

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: „Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc” de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.”

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022″, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri” a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.