Rusia taxează la sânge aurul negru ca să-și umple caznaua ciuruită de război

31 Iul. 2023, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2023, 18:01 // Actual //  bani.md

Veniturile bugetare ale Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele naturale ar urma să fie cu aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (10,99 miliarde de dolari) peste plan în acest an, a declarat ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, într-un moment în care autorităţile de la Moscova speră să strângă mai mulţi bani la buget, potrivit interviului publicat luni de agenţia de presă tass.ru.

În primele şase luni ale anului, deficitul bugetar al Rusiei s-a situat la aproximativ 28 de miliarde de dolari, provocat de creşterea cheltuielilor militare şi diminuarea veniturilor din energie. Veniturile care nu au legătură cu energia sunt planificate la 17.190 miliarde de ruble pentru întregul an 2023.

„Veniturile care nu au legătură cu petrolul şi gazele naturale sunt peste plan. Potrivit estimărilor, vor fi mai mari cu 1.000 de miliarde de ruble, ca urmare a creşterii veniturilor din TVA, taxe pe cifra de afaceri şi taxa unică pe profiturile în exces ale firmelor”, a spus Anton Siluanov, într-un interviu publicat luni de agenţia de presă Itar TASS.

„Ţinta de deficit ar putea să fie depăşită. Potrivit estimărilor, va fi undeva între 2% şi 2,5% din PIB. O estimare mai exactă va fi posibilă în trimestrul al treilea”, a susţinut Siluanov.

Autorităţile de la Moscova au decis să introducă o taxă unică pe profiturile excepţionale ale marilor companii, în speranţa că vor strânge astfel 300 de miliarde de ruble. Însă, unele sectoare, inclusiv petrolul, gazele naturale şi cărbunele, sunt scutite, iar companiile pot să beneficieze de o diminuare prin plata anticipată.

Siluanov a adăugat că ministerul pe care îl conduce este deschis la ideea creşterii proporţiei fondurilor care ajung la bugetul Rusiei din tranzacţiile care implică plecarea companiilor străine.

În luna decembrie a anului trecut, o comisie guvernamentală a cerut ca firmele care pleacă din Rusia să îşi vândă operaţiunile cel puţin la jumătate de preţ şi de asemenea ca 10% din preţul de vânzare a operaţiunilor să ajungă la bugetul federal, în ceea ce Trezoreria SUA a calificat drept o “taxă de ieşire”.

Între timp, reglementările au fost înăsprite, astfel că a crescut incertitudinea pentru companiile care încearcă să îşi negocieze ieşirea de pe piaţa din Rusia.

„Contribuţia minimă este de 10%. Unii dintre colegii noştri din minister care trimit rapoarte către comisia responsabilă pentru acordurile de vânzare a afacerilor au sugerat o plată de 15%. Nu avem nimic împotriva acestei propuneri”, a afirmat Siluanov.

Ministrul Finanţelor a mai spus că economia Rusiei ar urma să înregistreze o creştere de peste 2% în acest an, un avans similar cu prognozele oficiale, adăugând că recenta depreciere a rublei a fost influenţată de balanţa comercială a ţării. „Pentru noi este fundamental ca rubla să aibă un curs de schimb predictibil”, a precizat Anton Siluanov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.