Finanțe personale pe timp de pandemie: Câștigam mai puțin, dar cheltuiam la fel. Sfaturile unei tinere rămasă fără job

26 Iul. 2021, 10:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
26 Iul. 2021, 10:07 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

La fel ca mulți alții care lucrează în artă, Bron Davies și-a pierdut slujba de asistent de producție de teatru din cauza efectelor economice ale pandemiei.

Tânăra de 25 de ani și-a găsit rapid un nou loc de muncă, ca manager de proiect pentru o organizație de caritate alimentară.

De asemenea, a constatat că venitul ei scăzuse cu 20% – mai mult de 5.000 de lire sterline pe an în total. Cu toate acestea, ea recunoaște că salariul mai mic nu a influențat asupra cheltuielilor sale.

„La fel ca mulți oameni în pandemie, câștigam mai puțin, dar continuam să cheltui, așa cum făceam anterior”, a spus ea.

„Destul de repede, cheltuiam mai mult decât cîștigam. Aveam economii, dar mă gândeam la ele. Mi-am dat seama că nu există viitor în ele.”

Fitness financiar

Confruntându-se cu unele probleme financiare grave, s-a oferit voluntar să ia parte la un program de coaching pentru bani.

Unul dintre cele mai bune sfaturi pe care l-a primit Bron Davies a fost acela de a lăsa cumpărăturile online,  în coș pentru două sau trei zile.

„Dacă îți amintești că încă o vrei după câteva zile, atunci o poți cumpăra. Dar uitasem adesea despre asta și nu prea aveam nevoie de ea”, a spus ea.

Ea a spus că toată lumea trebuie să fie conștientă de cheltuielile lor.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.