Finanțele pariază pe modelul estonian: taxe doar când patronii scot banii din firmă

Companiile din Republica Moldova ar putea scăpa de impozitul pe profitul reinvestit începând cu anul 2027. Măsura este prevăzută într-un amplu proiect de reformă fiscală elaborat de Ministerul Finanțelor, care propune transformarea modelului estonian de impozitare în regim general pentru toate persoanele juridice.

Potrivit documentului, întreprinderile nu vor mai achita impozit pe profit atât timp cât banii rămân în companie și sunt utilizați pentru dezvoltarea afacerii. Impozitul va fi aplicat doar în momentul în care profitul este distribuit sub formă de dividende, acțiuni, cote-părți sau alte forme de beneficii acordate proprietarilor.

Astfel, proiectul prevede o cotă de 0% pentru profitul nedistribuit și o cotă de 15% pentru profitul distribuit, precum și pentru cheltuielile considerate neeligibile pentru activitatea de întreprinzător.

Ministerul Finanțelor argumentează că actualul sistem fiscal obligă companiile să achite impozit pe profit indiferent dacă banii sunt retrași de proprietari sau reinvestiți în afacere. Autorii reformei susțin că această abordare reduce capacitatea întreprinderilor de a acumula capital și de a finanța investiții, extinderi sau modernizări.

În nota de fundamentare se menționează că noul mecanism este inspirat din modelul aplicat în Estonia, țară care a introdus impozitarea profitului doar la distribuire. Potrivit Ministerului Finanțelor, experiența estoniană a contribuit la stimularea investițiilor, atragerea capitalului străin și simplificarea administrării fiscale.

Autorii proiectului consideră că noul sistem va reduce costurile administrative pentru companii și va încuraja antreprenorii să păstreze mai mulți bani în afaceri, în loc să-i retragă sub formă de dividende. Reforma este prezentată drept una dintre cele mai importante măsuri de stimulare a investițiilor private din ultimii ani.

Potrivit documentului, începând cu perioada fiscală 2027, regimul general de impozitare pentru SRL-uri și societăți pe acțiuni ar urma să fie bazat exclusiv pe două principii: profitul reinvestit nu este taxat, iar profitul distribuit este impozitat cu 15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.