Revoluție fiscală pentru salariați. Impozitul pe venit scade la 7%, iar statul introduce un bonus de 500 de lei

Ministerul Finanțelor pregătește cea mai amplă reformă a modului de impozitare a salariilor din ultimii ani. Potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor, începând cu 1 ianuarie 2027 va fi introdus un nou sistem de impozitare a veniturilor salariale, care prevede reducerea cotei de impozit pe venit, modificarea contribuțiilor sociale și acordarea unor beneficii financiare directe pentru angajați.

Conform proiectului, persoanele care obțin venituri de până la un milion de lei anual vor plăti un impozit pe venit de 7%, față de 12% în prezent. Pentru partea de venit care depășește acest prag va fi aplicată o cotă de 15%.

O altă modificare majoră vizează contribuțiile sociale. În prezent, contribuțiile de asigurări sociale sunt achitate în principal de angajator, cu cote care variază între 18% și 39%, în funcție de sector. Din 2027, acestea vor fi unificate la 21% și vor fi transferate în sarcina salariatului. În același timp, prima de asigurare medicală obligatorie va fi redusă de la 9% la 7%.

Ministerul Finanțelor propune și eliminarea actualului sistem de scutiri personale, pentru soț/soție și persoane întreținute. În locul acestora va fi introdus un mecanism de „stimulare a muncii”, care presupune acordarea unui beneficiu personal de 500 de lei lunar și a unui beneficiu suplimentar de 200 de lei pentru fiecare copil minor aflat la întreținere.

Potrivit autorilor proiectului, măsura urmărește creșterea atractivității muncii declarate, reducerea economiei informale și majorarea veniturilor disponibile ale salariaților cu venituri mici și medii. Beneficiile vor fi acordate în limita impozitului pe venit achitat și vor fi reglementate printr-un mecanism stabilit ulterior de Guvern.

Totodată, proiectul prevede că angajatorii vor fi obligați să ajusteze salariile brute astfel încât salariul net al angajaților să nu scadă după transferul contribuțiilor sociale de la angajator la salariat. Ministerul Finanțelor susține că, în urma reformei, nici angajații și nici angajatorii nu vor suporta pierderi financiare directe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #bani #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina