Avertisment sumbru: economia globală riscă cea mai slabă creștere de după pandemie

12 Iun. 2026, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Iun. 2026, 09:20 // Actual //  Ursu Victor

Banca Mondială a înrăutăţit previziunile privind creşterea economiei globale în 2026. Pentru acest an, instituţia a înrăutăţit previziunile pentru două treimi din ţări, ca rezultat al războiului.

Economia mondială ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 2,5%, faţă de un avans de 2,6% prognozat în ianuarie, cel mai redus nivel de când a început pandemia, la finalul lui 2019, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, conform celui mai recent raport semianual „Perspectivele Economice Globale”, publicat joi de Banca Mondială (BM), relatează Agerpres.

În cel mai negru scenariu, expansiunea ar putea încetini la doar 1,3% dacă perturbările în aprovizionarea cu energie se dovedesc mult mai severe şi vin cu un stres financiar substanţial pe pieţele financiare, avertizează Banca Mondială, potrivit Reuters.

Creşterea PIB-ului global a atins nivelul de 2,9% în 2025, după ce în ianuarie Banca Mondială prognoza un avans de doar 2,7%.

Pentru acest an, instituţia a înrăutăţit previziunile pentru două treimi din ţări, ca rezultat al războiului, cele mai severe scăderi afectând Emiratele Arabe Unite (EAU), Irak şi alte ţări din Orientul Mijlociu, ale căror exporturi de energie au avut de suferit de pe urma conflictului.
Cel mai negru scenariu al Băncii Mondiale
Banca Mondială a schițat trei scenarii cu privire la creșterea economică în 2026.

Scenariul de bază prevede o cotaţie medie a barilului de ţiţei Brent de 94 de dolari în 2026, un avans de 36% faţă de 2025, dar cele mai grave perturbări în aprovizionarea cu energie ar urma să se atenueze la finalul lunii viitoare, în timp ce inflaţia pe plan global ar urma să se situeze la 4%.

Creşterea ar putea încetini la 2,1% dacă perturbările din energie durează mai mult şi cotaţia medie a barilului de ţiţei Brent se situează la 115 dolari în 2026, ceea ce ar duce la o rată a inflaţiei de 4,4%.

Perspectivele s-ar putea înrăutăţi şi mai mult, expansiunea ar putea încetini la doar 1,3%, dacă şocul energetic afectează pieţele financiare, ducând la o volatilitate mai ridicată şi slăbirea încrederii, avertizează Banca Mondială.

„Aceste scenarii de risc arată cât de rapid perspectivele s-ar putea înrăutăţi dacă presiunile din energie şi cele financiare se întăresc reciproc”. Dacă şocul energetic duce la un şoc pe pieţele financiare, încrederea se poate eroda rapid, a apreciat Ayhan Kose, adjunctul economistului şef al BM.
Țările în curs de dezvoltare, cele mai afectate de război
Expansiunea PIB-ului global ar urma să se îmbunătăţească la 2,8% în 2027 şi în 2028, dar rămâne cu 0,4 puncte procentuale sub ratele medii din anii ‘2010, pe fondul creşterii mai lente a populaţiei şi a investiţiilor, majorarea datoriei publice şi un avans mai lent al comerţului, a declarat economistului şef al BM, Indermit Gill.

Ţările în curs de dezvoltare sunt mai afectate de război, Banca Mondială estimând acum o creştere de 3,6% anul acesta, de la un nivel de 4,4% în 2025.

Banca Mondială a menţinut previziunea privind un avans de 2,2% al economiei SUA în 2026, de 2,1% în 2027 şi de 2% în 2028. Zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 0,8% în 2026, faţă de 1,4% în 2025.
Pentru China este prognozată o creştere de 4,2% în 2026, faţă de un avans de 4,4% prognozat în ianuarie, după o expansiune de 5% în 2025.

Previziunile pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Afganistan şi Pakistan au fost revizuite în jos, cu 2,7 puncte procentuale, la 1,6% în 2026, de la 4% în 2025, dar creşterea în regiune s-ar putea redresa la 5% în 2027.

Emiratele Arabe Unite ar urma să înregistreze un avans al economiei de 2,4% în 2026, faţă de un avans de 5% prognozat în ianuarie şi o creştere de 6,2% în 2025. Anul acesta PIB-ul Turciei ar urma să crească cu 2,8%, faţă de un avans de 3,7% prognozat în ianuarie

India rămâne economia mare cu cea mai rapidă creştere din lume, PIB-ul urmând să înregistreze o expansiune de 6,6% în 2026, după un avans de 7% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Iul. 2026, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Iul. 2026, 09:02 // Actual //  Ursu Victor

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!