Finanțele sfidează criza! Veniturile s-au majorat cu peste 19% în primul trimestru

Veniturile bugetului public național au însumat 23,97 miliarde de lei, cu 19,4% (3,89 miliarde) mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, arată datele Ministerului de Finanțe.

Cheltuielile bugetului public național al Republicii Moldova pentru 3 luni ale anului 2023 au însumat 25, 9 miliarde de lei sau cu 4,6 miliarde de lei (21,9%) mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Deficitul bugetului public național al Republicii Moldova a fost de 1 miliard 971,2 milioane de lei, față de 1,2 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent.

Expert Grup în recenta prognoză economică pentru anul 2023 susține că menținerea sustenabilității fiscale va continua să fie pusă sub presiunea contextului regional, care rămâne a fi foarte incert. În vederea realizării priorităților sociale și economice asumate de Guvern, pentru anul 2023 a fost planificat un deficit major, 6% din PIB. În acest context, Moldova trebuie să valorifice la maximum oportunitățile care derivă din statutul său de țară candidat la UE, care va aduce o deschidere de finanțare și mai mare din partea comunității externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#defic #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.