Tariful la gaz în Ucraina, aflată în război, este în medie de 4,80 lei per metru cub. Moldovenii achită 29,27 de lei

La fel ca în luna precedentă, nouă furnizori oferă gaze ca parte a aprovizionării anuale în aprilie. Prețurile lor variază de la 7,70 la 9,99 hrivne pe metru cub, arată datele Ministerului de Finanțe de la Kiev. Prețul pentru un metru cub de gaz de la cinci companii este mai mic de 8 hrivne. Prețul gazului în alte patru orașe este de la 8,20 la 9,99 hrivne pe metru cub.

În Ucraina, aproximativ 98% dintre consumatorii casnici de gaz sunt clienți ai Companiei de furnizare a gazelor Naftogaz din Ucraina. Ei primesc gaz la un preț garantat de 7,96 hrivne pe metru cub.

În ciuda faptului că actualele contracte anuale de furnizare de gaze către consumatorii rezidențiali care funcționează de la 1 mai 2022 se vor încheia în curând – pe 30 aprilie, de la 1 mai 2023, costul gazului pentru populație nu se va modifica. Pentru marea majoritate a consumatorilor – clienții Naftogaz din Ucraina – combustibilul va costa în continuare 7,96 hrivne pe metru cub.

În timpul legii marțiale și la șase luni după încheierea acesteia, Ucraina are un moratoriu privind majorarea tarifelor pentru populație pentru anumite tipuri de utilități. În special, aceasta se referă la furnizarea de energie termică, apă caldă și gaz.

Recalculat în lei tariful la gaz în Ucraina este de 4,80 de lei per metru cub, în timp ce în Republica Moldova tariful la gaz pentru populație este de 29,27 de lei.

Republica Moldova importă 100% din necesarul de gaz or, Ucraina are și producție proprie de gaz, respectiv și tariful pentru populație este mai mic.

Din decembrie 2022 Chișinăul a renunțat la gazul de la Gazprom și s-a reorientat pe piețele din vest. Decizia Republicii Moldova a venit după ce concernul rus a redus livrările zilnice cu 30%, la 5,7 milioane metri cubi. Volumul de gaze a fost redirecționat centralei de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice.

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.