Fitch: Economia Moldovei va crește cu 3% în 2026-2027, însă deficitul se apropie de 20% din PIB

PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 3% în 2026-2027, însă economia țării rămâne vulnerabilă la noile scumpiri la energie și la tensiunile regionale, avertizează agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings.

Într-un comunicat publicat marți, Fitch arată că prețurile ridicate la energie, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, vor pune presiune pe inflație și pe deficitul extern al Republicii Moldova. Totuși, agenția consideră că autoritățile au reușit să întărească rezistența economiei prin politici monetare mai stricte, rezerve valutare mai mari și sprijin financiar extern.

„Mixul de politici macroeconomice al Moldovei, inclusiv angajamentul față de țintirea inflației și flexibilitatea cursului de schimb, a susținut capacitatea țării de a absorbi șocurile externe”, se arată în comunicatul Fitch.

Agenția amintește că economia Republicii Moldova a fost afectată puternic în 2025 de criza energetică provocată de întreruperea livrărilor din Transnistria. În primul trimestru al anului trecut, economia s-a contractat cu 1,1%, deși pe întreg anul a fost înregistrată o creștere de 2,3%.

Potrivit Fitch, Republica Moldova continuă să fie dependentă de importurile energetice, care acoperă aproximativ 63% din consumul intern. Agenția menționează că prețurile la electricitate au crescut brusc în ianuarie 2025, după oprirea livrărilor din regiunea transnistreană, iar tarifele sunt și acum cu aproximativ 10% mai mari decât înaintea crizei energetice.

Creșterea prețurilor la energie s-a reflectat rapid și în inflație. Potrivit raportului, rata anuală a inflației a crescut la 6,8% în aprilie 2026, față de media de 5,2% din primul trimestru al anului. Nivelul depășește ținta stabilită de Banca Națională a Moldovei, iar din acest motiv banca centrală a majorat dobânda de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 6,5%.

Raportul conține și o evaluare privind evoluția leului moldovenesc. Fitch susține că moneda națională „a rămas în mare parte stabilă față de euro” de la începutul conflictului dintre Iran și Israel, iar presiunile de pe piața valutară internă au fost limitate.

Potrivit agenției, în martie 2026 oferta netă de valută din partea populației a acoperit 92% din cererea netă de valută a companiilor, comparativ cu 95% în februarie. În același timp, rezervele valutare ale Republicii Moldova au ajuns la 5,2 miliarde de euro la mijlocul lunii mai, echivalentul a peste cinci luni de plăți externe.

Fitch avertizează și asupra deficitului extern uriaș al Republicii Moldova. Deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record de 19,5% din PIB în 2025, cel mai mare dintre statele evaluate de agenție cu același calificativ de risc. Pentru perioada 2026–2027, deficitul este estimat la aproximativ 18,3% din PIB.

„Importurile de energie reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la deficitele externe foarte mari ale Moldovei”, subliniază Fitch.

Agenția avertizează că infrastructura energetică a Republicii Moldova rămâne vulnerabilă. Una dintre principalele linii electrice ale țării, Isaccea–Vulcănești, traversează Ucraina și poate fi afectată de problemele din sistemul energetic ucrainean. În același timp, autoritățile se așteaptă ca noua linie Vulcănești–Chișinău, construită împreună cu România, să devină operațională în trimestrul doi al anului 2026. În același timp, instituția apreciază progresul înregistrat în domeniul energiei regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fitch Ratings #PIB #Economia Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.

#baterii de stocare a energiei #Granturi