Programul „Prima Casă” a contribuit vizibil la creșterea creditelor ipotecare și a susținut cererea pe piața imobiliară din Republica Moldova, însă autoritățile trebuie să fie atenți la modul în care acesta va fi gestionat pe viitor. Declarațiile au fost făcute de reprezentanții Băncii Mondiale, în cadrul prezentării perspectivelor economice pentru Moldova.

Potrivit experților, în 2025 s-a înregistrat o creștere semnificativă a creditelor imobiliare și ipotecare, deși ritmul s-a temperat spre sfârșitul anului și la începutul lui 2026. Cu toate acestea, sectorul bancar din Moldova rămâne „lichid, profitabil și bine capitalizat”.

Reprezentanții Bănii Mondiale au menționat că programul „Prima Casă” reprezintă un risc care trebuie monitorizat, deoarece mecanismul de acordare a garanțiilor rămâne în afara cadrului macroprudențial. Experții spun că programul stimulează puternic cererea pentru locuințe, însă partea de ofertă nu beneficiază de același sprijin.

„Nu spunem că programul este neapărat rău sau bun, dar trebuie urmărit foarte atent modul în care va fi gestionat în continuare”, au explicat reprezentanții instituției internaționale.

Potrivit estimărilor prezentate, aproximativ o treime din toate creditele ipotecare acordate în Moldova au fost susținute prin acest mecanism.

Reprezentanții Băncii Mondiale au remarcat și creșterea prețurilor pe piața imobiliară, explicată printr-o combinație de factori: cererea mai mare generată inclusiv de cetățenii ucraineni stabiliți temporar în Moldova, efectele programului „Prima Casă”, dar și scumpirea materialelor de construcție.

Totuși, experții spun că, în prezent, problemele majore sau riscurile sistemice în sectorul imobiliar „nu s-au materializat”, inclusiv datorită garanțiilor oferite de stat și stabilității sectorului bancar.

Programul „Prima Casă” a fost oprit la începutul lunii aprilie, după epuizarea bugetului destinat noilor beneficiari. În prezent statul continuă să achite aproximativ 150 de milioane de lei anual pentru circa 6 000 de beneficiari existenți.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, dacă programul ar fi fost extins, costurile bugetare ar fi putut urca la 200–300 de milioane de lei anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!