Moldova și statistica sumbră: bolile de inimă domină mortalitatea

Bolile aparatului circulator au continuat să fie principala cauză a mortalității în Republica Moldova în anul 2025, fiind responsabile pentru peste jumătate din totalul deceselor înregistrate în țară, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică, în baza informațiilor furnizate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Potrivit statisticilor, 56,6% din totalul deceselor au fost provocate de bolile aparatului circulator. Pe locul doi se află tumorile maligne, care au reprezentat 17% din totalul deceselor, urmate de bolile aparatului digestiv – 7,8%, bolile aparatului respirator – 4,9%, accidentele, intoxicațiile și traumatismele – 4,7%, iar alte cauze au însumat 9%.

Datele arată diferențe între femei și bărbați în funcție de cauzele deceselor. În cazul bolilor aparatului circulator, femeile au înregistrat o rată a mortalității cu 13,4 puncte procentuale mai mare decât cea a bărbaților, fenomen descris de specialiști drept „supramortalitate feminină”.

În schimb, în cazul mai multor cauze de deces se remarcă o „supramortalitate masculină”. Cea mai mare diferență a fost înregistrată în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, unde numărul bărbaților decedați a fost de 3,4 ori mai mare comparativ cu cel al femeilor.

Totodată, mortalitatea provocată de bolile aparatului respirator a fost de peste două ori mai mare în rândul bărbaților. În cazul tumorilor maligne și al bolilor aparatului digestiv, numărul deceselor înregistrate în rândul bărbaților a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare decât în cazul femeilor.

Diferențe importante au fost constatate și la nivel regional. Cea mai mare pondere a deceselor cauzate de bolile aparatului circulator a fost înregistrată în regiunea Nord, unde acestea au reprezentat 59,9% din totalul deceselor.

Municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia au înregistrat cele mai ridicate ponderi ale deceselor provocate de tumori maligne – 19,3% și, respectiv, 17,3%.

În același timp, bolile aparatului digestiv au avut o pondere mai mare în regiunile Centru și Sud, iar cele mai ridicate ponderi ale mortalității prin boli respiratorii și cauze externe – accidente, intoxicații și traume au fost înregistrate în municipiul Chișinău, cu 7% și respectiv 6,1%

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă” a contribuit vizibil la creșterea creditelor ipotecare și a susținut cererea pe piața imobiliară din Republica Moldova, însă autoritățile trebuie să fie atenți la modul în care acesta va fi gestionat pe viitor. Declarațiile au fost făcute de reprezentanții Băncii Mondiale, în cadrul prezentării perspectivelor economice pentru Moldova.

Potrivit experților, în 2025 s-a înregistrat o creștere semnificativă a creditelor imobiliare și ipotecare, deși ritmul s-a temperat spre sfârșitul anului și la începutul lui 2026. Cu toate acestea, sectorul bancar din Moldova rămâne „lichid, profitabil și bine capitalizat”.

Reprezentanții Bănii Mondiale au menționat că programul „Prima Casă” reprezintă un risc care trebuie monitorizat, deoarece mecanismul de acordare a garanțiilor rămâne în afara cadrului macroprudențial. Experții spun că programul stimulează puternic cererea pentru locuințe, însă partea de ofertă nu beneficiază de același sprijin.

„Nu spunem că programul este neapărat rău sau bun, dar trebuie urmărit foarte atent modul în care va fi gestionat în continuare”, au explicat reprezentanții instituției internaționale.

Potrivit estimărilor prezentate, aproximativ o treime din toate creditele ipotecare acordate în Moldova au fost susținute prin acest mecanism.

Reprezentanții Băncii Mondiale au remarcat și creșterea prețurilor pe piața imobiliară, explicată printr-o combinație de factori: cererea mai mare generată inclusiv de cetățenii ucraineni stabiliți temporar în Moldova, efectele programului „Prima Casă”, dar și scumpirea materialelor de construcție.

Totuși, experții spun că, în prezent, problemele majore sau riscurile sistemice în sectorul imobiliar „nu s-au materializat”, inclusiv datorită garanțiilor oferite de stat și stabilității sectorului bancar.

Programul „Prima Casă” a fost oprit la începutul lunii aprilie, după epuizarea bugetului destinat noilor beneficiari. În prezent statul continuă să achite aproximativ 150 de milioane de lei anual pentru circa 6 000 de beneficiari existenți.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, dacă programul ar fi fost extins, costurile bugetare ar fi putut urca la 200–300 de milioane de lei anual.