Se pregătește o nouă lovitură? Ministrul Muncii spune că majorarea vârstei de pensionare poate ajunge pe masă

Ministrul Muncii, Natalia Plugaru, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV că autoritățile nu discută în prezent despre majorarea vârstei de pensionare, însă pe termen lung subiectul ar putea ajunge pe agenda publică, în contextul provocărilor legate de sustenabilitatea sistemului de pensii.

Potrivit ministrului, Republica Moldova va trebui, la un moment dat, să decidă cum va împărți presiunea financiară asupra sistemului de asigurări sociale.

„Deocamdată nu discutăm despre majorarea vârstei, dar cu siguranță este spațiu de discuții. Până la urmă va fi o decizie națională și noi ca țară și ca populație va trebui să decidem pe cine punem această povară”, a declarat Natalia Plugaru.

Ministrul a explicat că una dintre opțiuni ar putea fi o eventuală creștere a vârstei de pensionare, iar alta – majorarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale pentru generațiile viitoare.

Totuși, oficialul a precizat că nu susține în prezent majorarea contribuțiilor și că astfel de măsuri ar putea fi analizate doar dacă alte soluții nu vor fi suficiente pentru a asigura sustenabilitatea sistemului.

„Nu optez pentru acest aspect. Va trebui să luăm o decizie. Dar mai întâi trebuie să epuizăm toate măsurile și să vedem dacă acestea sunt suficiente”, a spus ministrul.
Natalia Plugaru a subliniat că prioritatea actuală a autorităților este creșterea ratei de ocupare și atragerea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii.

Oficialul a mai menționat că schimbările privind vârsta de pensionare sunt, de regulă, mai greu acceptate de persoanele care se apropie de ieșirea la pensie, în timp ce generațiile tinere percep astfel de eventuale modificări diferit.

„Pentru cei care sunt aproape de pensionare este mai dificil, pentru că își fac anumite planuri. Pentru generațiile care abia intră pe piața muncii, orizontul este mult mai îndepărtat”, a explicat Natalia Plugaru.

Începând cu 1 iulie 2025, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru femei este de 61 ani 6 luni, iar stagiul complet de cotizare – 34 ani.

#plugaru #pensie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.