Fiul „criminalei de război” Matvienko, sub lupa UE: milioane ascunse în San Marino

Vicepreședinta Parlamentului European pentru combaterea propagandei ruse în UE, Pina Picierno, a solicitat Comisiei Europene introducerea de sancțiuni împotriva lui Serghei Matvienko, fiul președintei Consiliului Federației din Rusia, Valentina Matvienko, pe care l-a acuzat de implicare în sprijinirea agresiunii Kremlinului împotriva Ucrainei.

Picierno a cerut, de asemenea, confiscarea vilei familiei Matvienko din Pesaro, pe malul Adriaticii, evaluată la circa 10 milioane de euro, proprietate dezvăluită anterior de echipa lui Alexei Navalnîi și de jurnaliști italieni. Potrivit eurodeputatei, „UE nu poate rămâne deoparte: apărarea democrației înseamnă lovirea celor care sprijină agresiunea lui Putin și profită de pe urma ei”.

Investigații recente ale presei italiene arată că Serghei Matvienko, în vârstă de 52 de ani, locuiește de mai mulți ani în Italia împreună cu soția sa, dar a transferat active importante ale familiei în San Marino, transformat într-un „nou depozit european al averii Matvienko”, în timp ce Italia rămâne baza lor logistică și rezidențială.

Deși împotriva lui Serghei Matvienko există deja sancțiuni impuse de SUA, Canada și Japonia, iar mama sa este vizată de măsuri restrictive din partea UE, Elveției și altor state, familia continuă să gestioneze nestingherită proprietăți și active pe teritoriul european.

În urma dezvăluirilor, autoritățile din San Marino au anunțat că verifică transferurile de active pentru a stabili dacă au fost ocolite regimul de sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#matvienco #miliarde #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.