Floarea-soarelui atinge culmi istorice, dar industria de ulei pierde 66% din exporturi

Republica Moldova a înregistrat un record istoric în exporturile de floarea-soarelui, livrând 91,3 mii de tone în luna noiembrie 2024. Acest volum depășește cu mult rezultatele lunare anterioare, inclusiv cele din februarie și aprilie 2024, când exporturile s-au situat la 72-73 mii de tone lunar, potrivit analizei lui Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”..

„Expansiunea exporturilor are o motivație economică clară: prețul mediu de export în noiembrie 2024 a fost de 11,35 lei/kg, de două ori mai mare decât cel din noiembrie 2023. Această creștere semnificativă a prețurilor a determinat producătorii să valorifice recoltele pe piața internațională, preferând exportul semințelor brute în detrimentul procesării locale”, a punctat Rija.

Floarea-soarelui rămâne unica cultură cu exporturi în creștere în sezonul agricol 2024/2025. Volumul exporturilor din perioada iulie-noiembrie 2024 a crescut cu 1,5 ori față de sezonul anterior. În schimb, alte culturi agricole au înregistrat scăderi semnificative ale volumelor exportate.

În noiembrie 2024, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au reluat cu un volum de 21,9 mii de tone. Cu toate acestea, performanța pe întreg sezonul iulie-noiembrie 2024 rămâne modestă, cu un total de doar 33,2 mii tone exportate, în scădere cu 66% față de aceeași perioadă din 2023.

„Motivul principal al acestui declin este stagnarea prețurilor uleiului, care au rămas la un nivel mediu de 15 lei/kg. În același timp, prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut semnificativ, ceea ce a redus diferența de preț între materia primă și produsul procesat la doar 3,59 lei/kg în noiembrie 2024. Această marjă redusă a făcut ca producția de ulei să devină mai puțin profitabilă”, potrivit lui Rija.

Fenomenul în care exportul semințelor brute este mai profitabil decât procesarea și vânzarea uleiului nu este unic pentru Moldova. Situații similare sunt raportate în Ucraina, România și Bulgaria. Marile uzine de procesare continuă să funcționeze la marginea rentabilității sau chiar cu pierderi, pentru a-și menține cota de piață. În schimb, uzinele mai mici sunt nevoite să își sisteze activitatea sau să se orienteze către alte culturi agricole.

Această dinamică subliniază vulnerabilitățile industriei de procesare din Moldova și necesitatea unei strategii care să sprijine competitivitatea acestui sector. Creșterea exporturilor de floarea-soarelui ca materie primă ridică întrebări despre viitorul industriei și modul în care Moldova își poate valorifica mai eficient resursele agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.