FMI ar trebui să emită noi rezerve de urgență pentru a sprijini țările afectate de criză

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să emită 650 miliarde de dolari în noi rezerve de urgenţă pentru a ajuta statele membre să facă faţă crizelor din domeniile sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie, se arată într-o scrisoare adresată joi Board-ului FMI de 140 de grupuri din societatea civilă din întreaga lume, transmite Reuters.

În iulie, oficialii FMI anunţau că o nouă emisiune de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, este printre opţiunile menite să ajute ţările care se confruntă cu efectele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, dar nu au existat discuţii active pe acest subiect.

Luna trecută, Banca Mondială avertiza asupra sporirii riscurilor unei recesiuni globale ca rezultat al războiului, iar miercuri a atras atenţia că aproape 600 milioane de persoane încă vor trăi în sărăcie extremă, cu un venit de doar 2,15 dolari pe zi, până în 2030, scrie Agerpres.

Solicitarea grupurilor din societatea civilă pentru a doua alocare majoră de DST în doar un an vine în contextul în care oficialii globali din finanţe se întâlnesc la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale.

În ultimele luni au apărut solicitări similare din partea parlamentarilor şi a grupurilor de afaceri, deşi criticii spun că o nouă emisiune de DST ar face ca Rusia să obţină capital suplimentar, ţinând cont că rămâne membru FMI.

În august 2121, FMI a creat şi a emis ţărilor membre Drepturile Speciale de Tragere în valoare de aproximativ 650 miliarde de dolari, pentru a sprijini redresarea lor în urma pandemiei, dar statele sărace au cerut mai multe fonduri din cauza inflaţiei ridicate şi a crizei datoriilor.

Peste 100 de ţări au folosit din primul an alocarea DST, susţin grupurile din societatea civilă, şi au nevoie de fonduri suplimentare deoarece sunt afectate de crizele din domeniul sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie.

#rezerve de urgenta #criză #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.