FMI ar trebui să emită noi rezerve de urgență pentru a sprijini țările afectate de criză

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să emită 650 miliarde de dolari în noi rezerve de urgenţă pentru a ajuta statele membre să facă faţă crizelor din domeniile sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie, se arată într-o scrisoare adresată joi Board-ului FMI de 140 de grupuri din societatea civilă din întreaga lume, transmite Reuters.

În iulie, oficialii FMI anunţau că o nouă emisiune de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, este printre opţiunile menite să ajute ţările care se confruntă cu efectele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, dar nu au existat discuţii active pe acest subiect.

Luna trecută, Banca Mondială avertiza asupra sporirii riscurilor unei recesiuni globale ca rezultat al războiului, iar miercuri a atras atenţia că aproape 600 milioane de persoane încă vor trăi în sărăcie extremă, cu un venit de doar 2,15 dolari pe zi, până în 2030, scrie Agerpres.

Solicitarea grupurilor din societatea civilă pentru a doua alocare majoră de DST în doar un an vine în contextul în care oficialii globali din finanţe se întâlnesc la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale.

În ultimele luni au apărut solicitări similare din partea parlamentarilor şi a grupurilor de afaceri, deşi criticii spun că o nouă emisiune de DST ar face ca Rusia să obţină capital suplimentar, ţinând cont că rămâne membru FMI.

În august 2121, FMI a creat şi a emis ţărilor membre Drepturile Speciale de Tragere în valoare de aproximativ 650 miliarde de dolari, pentru a sprijini redresarea lor în urma pandemiei, dar statele sărace au cerut mai multe fonduri din cauza inflaţiei ridicate şi a crizei datoriilor.

Peste 100 de ţări au folosit din primul an alocarea DST, susţin grupurile din societatea civilă, şi au nevoie de fonduri suplimentare deoarece sunt afectate de crizele din domeniul sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie.

#rezerve de urgenta #criză #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că sancțiunile impuse de către SUA companiei Lukoil nu pun în pericol aprovizionarea Republicii Moldova cu produse petroliere. Oficialul a precizat că nu există riscul ca țara să rămână fără benzină și motorină, iar ceilalți furnizori de pe piață sunt pregătiți să compenseze eventualele lipsuri de carburanți.

„Situația dată nu influențează aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Nu există riscul ca țara să rămână fără benzină și motorină. Furnizorii ceilalți din piață compensează eventuale lipsuri de carburanți”, a declarat Junghietu.

Întrebat ce se va întâmpla cu activele companiei Lukoil din Republica Moldova, ministrul Energiei a menționat că instituțiile abilitate se vor expune în perioada următoare, subliniind că nu poate comenta detalii legate de aplicarea sancțiunilor.

„Nu cred că mă pot expune. Să lăsăm autoritățile să se expună asupra sancțiunilor care vor fi aplicate în perioada imediat următoare”, a spus Junghietu.

Declarațiile ministrului vin după ce Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a inclus Lukoil pe lista entităților sancționate, măsură care are implicații asupra activității subsidiarelor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova.

ANRE a difuzat un comunicat de presă în care anunță că că analizează, împreună cu alte autorități de stat, modalitatea de aplicare și efectele sancțiunilor impuse de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil, precum și impactul potențial al acestora asupra pieței produselor petroliere din Republica Moldova.