FMI ar trebui să emită noi rezerve de urgență pentru a sprijini țările afectate de criză

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să emită 650 miliarde de dolari în noi rezerve de urgenţă pentru a ajuta statele membre să facă faţă crizelor din domeniile sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie, se arată într-o scrisoare adresată joi Board-ului FMI de 140 de grupuri din societatea civilă din întreaga lume, transmite Reuters.

În iulie, oficialii FMI anunţau că o nouă emisiune de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, este printre opţiunile menite să ajute ţările care se confruntă cu efectele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, dar nu au existat discuţii active pe acest subiect.

Luna trecută, Banca Mondială avertiza asupra sporirii riscurilor unei recesiuni globale ca rezultat al războiului, iar miercuri a atras atenţia că aproape 600 milioane de persoane încă vor trăi în sărăcie extremă, cu un venit de doar 2,15 dolari pe zi, până în 2030, scrie Agerpres.

Solicitarea grupurilor din societatea civilă pentru a doua alocare majoră de DST în doar un an vine în contextul în care oficialii globali din finanţe se întâlnesc la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale.

În ultimele luni au apărut solicitări similare din partea parlamentarilor şi a grupurilor de afaceri, deşi criticii spun că o nouă emisiune de DST ar face ca Rusia să obţină capital suplimentar, ţinând cont că rămâne membru FMI.

În august 2121, FMI a creat şi a emis ţărilor membre Drepturile Speciale de Tragere în valoare de aproximativ 650 miliarde de dolari, pentru a sprijini redresarea lor în urma pandemiei, dar statele sărace au cerut mai multe fonduri din cauza inflaţiei ridicate şi a crizei datoriilor.

Peste 100 de ţări au folosit din primul an alocarea DST, susţin grupurile din societatea civilă, şi au nevoie de fonduri suplimentare deoarece sunt afectate de crizele din domeniul sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie.

#rezerve de urgenta #criză #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu aproximativ 3% în 2026-2027, însă economia țării rămâne vulnerabilă la noile scumpiri la energie și la tensiunile regionale, avertizează agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings.

Într-un comunicat publicat marți, Fitch arată că prețurile ridicate la energie, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, vor pune presiune pe inflație și pe deficitul extern al Republicii Moldova. Totuși, agenția consideră că autoritățile au reușit să întărească rezistența economiei prin politici monetare mai stricte, rezerve valutare mai mari și sprijin financiar extern.

„Mixul de politici macroeconomice al Moldovei, inclusiv angajamentul față de țintirea inflației și flexibilitatea cursului de schimb, a susținut capacitatea țării de a absorbi șocurile externe”, se arată în comunicatul Fitch.

Agenția amintește că economia Republicii Moldova a fost afectată puternic în 2025 de criza energetică provocată de întreruperea livrărilor din Transnistria. În primul trimestru al anului trecut, economia s-a contractat cu 1,1%, deși pe întreg anul a fost înregistrată o creștere de 2,3%.

Potrivit Fitch, Republica Moldova continuă să fie dependentă de importurile energetice, care acoperă aproximativ 63% din consumul intern. Agenția menționează că prețurile la electricitate au crescut brusc în ianuarie 2025, după oprirea livrărilor din regiunea transnistreană, iar tarifele sunt și acum cu aproximativ 10% mai mari decât înaintea crizei energetice.

Creșterea prețurilor la energie s-a reflectat rapid și în inflație. Potrivit raportului, rata anuală a inflației a crescut la 6,8% în aprilie 2026, față de media de 5,2% din primul trimestru al anului. Nivelul depășește ținta stabilită de Banca Națională a Moldovei, iar din acest motiv banca centrală a majorat dobânda de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 6,5%.

Raportul conține și o evaluare privind evoluția leului moldovenesc. Fitch susține că moneda națională „a rămas în mare parte stabilă față de euro” de la începutul conflictului dintre Iran și Israel, iar presiunile de pe piața valutară internă au fost limitate.

Potrivit agenției, în martie 2026 oferta netă de valută din partea populației a acoperit 92% din cererea netă de valută a companiilor, comparativ cu 95% în februarie. În același timp, rezervele valutare ale Republicii Moldova au ajuns la 5,2 miliarde de euro la mijlocul lunii mai, echivalentul a peste cinci luni de plăți externe.

Fitch avertizează și asupra deficitului extern uriaș al Republicii Moldova. Deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record de 19,5% din PIB în 2025, cel mai mare dintre statele evaluate de agenție cu același calificativ de risc. Pentru perioada 2026–2027, deficitul este estimat la aproximativ 18,3% din PIB.

„Importurile de energie reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la deficitele externe foarte mari ale Moldovei”, subliniază Fitch.

Agenția avertizează că infrastructura energetică a Republicii Moldova rămâne vulnerabilă. Una dintre principalele linii electrice ale țării, Isaccea–Vulcănești, traversează Ucraina și poate fi afectată de problemele din sistemul energetic ucrainean. În același timp, autoritățile se așteaptă ca noua linie Vulcănești–Chișinău, construită împreună cu România, să devină operațională în trimestrul doi al anului 2026. În același timp, instituția apreciază progresul înregistrat în domeniul energiei regenerabile.