FMI ar trebui să emită noi rezerve de urgență pentru a sprijini țările afectate de criză

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să emită 650 miliarde de dolari în noi rezerve de urgenţă pentru a ajuta statele membre să facă faţă crizelor din domeniile sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie, se arată într-o scrisoare adresată joi Board-ului FMI de 140 de grupuri din societatea civilă din întreaga lume, transmite Reuters.

În iulie, oficialii FMI anunţau că o nouă emisiune de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, este printre opţiunile menite să ajute ţările care se confruntă cu efectele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, dar nu au existat discuţii active pe acest subiect.

Luna trecută, Banca Mondială avertiza asupra sporirii riscurilor unei recesiuni globale ca rezultat al războiului, iar miercuri a atras atenţia că aproape 600 milioane de persoane încă vor trăi în sărăcie extremă, cu un venit de doar 2,15 dolari pe zi, până în 2030, scrie Agerpres.

Solicitarea grupurilor din societatea civilă pentru a doua alocare majoră de DST în doar un an vine în contextul în care oficialii globali din finanţe se întâlnesc la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale.

În ultimele luni au apărut solicitări similare din partea parlamentarilor şi a grupurilor de afaceri, deşi criticii spun că o nouă emisiune de DST ar face ca Rusia să obţină capital suplimentar, ţinând cont că rămâne membru FMI.

În august 2121, FMI a creat şi a emis ţărilor membre Drepturile Speciale de Tragere în valoare de aproximativ 650 miliarde de dolari, pentru a sprijini redresarea lor în urma pandemiei, dar statele sărace au cerut mai multe fonduri din cauza inflaţiei ridicate şi a crizei datoriilor.

Peste 100 de ţări au folosit din primul an alocarea DST, susţin grupurile din societatea civilă, şi au nevoie de fonduri suplimentare deoarece sunt afectate de crizele din domeniul sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie.

#rezerve de urgenta #criză #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.