FMI ar trebui să emită noi rezerve de urgență pentru a sprijini țările afectate de criză

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să emită 650 miliarde de dolari în noi rezerve de urgenţă pentru a ajuta statele membre să facă faţă crizelor din domeniile sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie, se arată într-o scrisoare adresată joi Board-ului FMI de 140 de grupuri din societatea civilă din întreaga lume, transmite Reuters.

În iulie, oficialii FMI anunţau că o nouă emisiune de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, este printre opţiunile menite să ajute ţările care se confruntă cu efectele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, dar nu au existat discuţii active pe acest subiect.

Luna trecută, Banca Mondială avertiza asupra sporirii riscurilor unei recesiuni globale ca rezultat al războiului, iar miercuri a atras atenţia că aproape 600 milioane de persoane încă vor trăi în sărăcie extremă, cu un venit de doar 2,15 dolari pe zi, până în 2030, scrie Agerpres.

Solicitarea grupurilor din societatea civilă pentru a doua alocare majoră de DST în doar un an vine în contextul în care oficialii globali din finanţe se întâlnesc la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale.

În ultimele luni au apărut solicitări similare din partea parlamentarilor şi a grupurilor de afaceri, deşi criticii spun că o nouă emisiune de DST ar face ca Rusia să obţină capital suplimentar, ţinând cont că rămâne membru FMI.

În august 2121, FMI a creat şi a emis ţărilor membre Drepturile Speciale de Tragere în valoare de aproximativ 650 miliarde de dolari, pentru a sprijini redresarea lor în urma pandemiei, dar statele sărace au cerut mai multe fonduri din cauza inflaţiei ridicate şi a crizei datoriilor.

Peste 100 de ţări au folosit din primul an alocarea DST, susţin grupurile din societatea civilă, şi au nevoie de fonduri suplimentare deoarece sunt afectate de crizele din domeniul sănătăţii, alimentar, energie şi inflaţie.

#rezerve de urgenta #criză #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 4 noiembrie 2025, la Bruxelles, a avut loc cea de-a VII-a ediție a Parlamentului European al Întreprinderilor (EPE) – cel mai mare exercițiu de democrație economică din Europa, care a reunit peste 700 de antreprenori din statele membre ale UE și din țările partenere.

Republica Moldova a participat cu o delegație oficială a Camerei de Comerț și Industrie, condusă de președintele Sergiu Harea, care a reprezentat mediul de afaceri moldovenesc în dezbaterile economice la nivel european.

În cadrul evenimentului, antreprenorii au preluat, simbolic, rolul eurodeputaților pentru o zi: au discutat teme economice de actualitate, au interacționat direct cu factorii de decizie ai Uniunii Europene și au votat propuneri esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și rezilienței mediului de afaceri.

La finalul reuniunii, președintele Eurochambres, Vladimír Dlouhý, a transmis un mesaj oficial către șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentând concluziile-cheie ale sesiunii: 93% dintre antreprenori se confruntă cu blocaje suplimentare în lanțurile de aprovizionare din cauza tensiunilor geopolitice, 57% resimt impact negativ din cauza tarifelor impuse de SUA, 91% solicită Comisiei Europene crearea funcției de Reprezentant UE pentru IMM-uri, un mediator oficial între afaceri și instituții, 86% consideră că raportarea de sustenabilitate, în forma actuală, nu crește competitivitatea companiilor.

Participarea Republicii Moldova la EPE 2025 confirmă implicarea tot mai activă a mediului de afaceri național în dialogul economic european și angajamentul pentru o integrare economică durabilă, competitivă și aliniată standardelor UE.