Disperare în armata rusă: au vrut să recruteze din tabăra inamică. Iarnă îi găseşte dezbrăcaţi pe oamenii Moscovei

Şeful Statului Major Azov spune Moscova ar fi încercat să înroleze soldaţii batalionului, în timp ce Turcia ar fi refuzat să onoreze o comandă de veste antiglonţ şi îmbrăcăminte de iarnă venită de la Kremlin.

Disperare în armata rusă: au vrut să recruteze cea mai tare unitate militară a Ucrainei. Se anunţă o iarnă grea pentru oamenii Moscovei

Un reprezentant al Batalionului Azov a spus că forţele ruse au încercat să înroleze soldaţii batalionului, după ce i-au capturat în oţelăria Azovstal din Mariupol.

„Băieţi, luptaţi bine”

Şeful de stat major al Azov, Bogdan Krotevich, a spus că armata rusă a invitat trupele batalionului să se alăture cauzei Moscovei, promiţând „distrugerea Occidentului şi a Statelor Unite”.

Krotevich a subliniat că membrii batalionului erau priviţi favorabil în armata rusă pentru calităţile lor militare. „Băieţi, luptaţi bine”, le-au spus trupele ruse, îşi aminteşte reprezentantul Batalionului Azov, vorbind cu agenţia ucraineană UNIAN. Trupele au refuzat însă să se alăture armatei ruse, pentru că „Ucraina este patria lor” şi singurul scop este „de a lupta împotriva oricui le atacă ţara, fie că este vorba despre Rusia sau orice altă naţiune”:

Rusia a vrut să cumpere 200.000 de veste antiglonţ, dar Turcia a refuzat-o

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, spune că Rusia a încercat să comande 200.000 de veste antiglonţ şi 500.000 de seturi de îmbrăcăminte de iarnă, dar Turcia a refuzat, scrie Ukrainska Pravda.

„Avem informaţii exacte din Turcia de la partenerii noştri că ruşii au încercat să comande 200.000 de veste antiglonţ şi 500.000 de seturi de îmbrăcăminte de iarnă prin ţări terţe. Asta înseamnă că au o problemă cu asta. Apropo, partenerii lor turci au refuzat”, a spus Reznikov, adăugând că, în opinia sa, eşecul aşa-numitei operaţiuni militare speciale va duce la schimbarea regimului în Rusia.

#soladti #disperare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.