FMI: Economia rusă se îndreaptă spre colaps – războiul și sancțiunile adâncesc criza

Economia militară a Rusiei, susținută de investiții masive în comanda de apărare, se află aproape de epuizarea ultimelor rezerve, conform prognozelor economiștilor de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Aceștia estimează că, începând cu anul 2025, rata de creștere a PIB-ului rus se va reduce aproape de trei ori și va continua să scadă în anii următori.

Potrivit estimărilor FMI, economia Rusiei va crește cu 3,6% în acest an, dar în 2025 va încetini la doar 1,3%. Până în 2029, ritmul de creștere ar putea ajunge la 1,2%, conform prognozelor din raportul din octombrie al fondului.

FMI preconizează că, în anul următor, Rusia va crește cu o treime mai lent decât țările dezvoltate (1,8%) și de trei ori mai lent decât cele în dezvoltare (4,2%). Comparativ cu China, care se estimează că va crește cu 4,5%, economia rusă va rămâne în urmă de 3,5 ori, iar față de India (6,5%) de cinci ori.

„Încetinirea drastică,” scrie FMI, va fi rezultatul scăderii consumului privat și a creșterii investițiilor, precum și a unei lipse de forță de muncă, pe care președintele Vladimir Putin a estimat-o la 2,5 milioane de persoane. De asemenea, fondul preconizează o scădere a prețului petrolului, de la 81,29 dolari pe baril în medie în acest an, la 72,84 dolari în anul următor.

În primul an de război, PIB-ul rus a scăzut cu doar 1,2%, de cinci ori mai puțin decât prognoza inițială a guvernului. Începând cu anul 2023, Rosstat a început să raporteze o creștere care a compensat complet recesiunea: anul trecut, conform statisticilor oficiale, economia a crescut cu 3,6%, iar între ianuarie și august anul curent, cu 4,2%.

Economia a fost susținută de un „stimul fiscal,” subliniază economistul Alexander Isakov de la Bloomberg Economics. Între 2022 și 2024, guvernul a cheltuit aproximativ 20 de trilioane de ruble pe apărare națională, investind bani în întreprinderile din industria de apărare și oferind bonusuri generoase celor care s-au oferit voluntar pentru a merge la război. Totuși, efectul stimulului fiscal a trecut deja de vârful său, consideră Isakov: construcția și transportul de marfă stagnează din începutul anului 2024, iar producția militară, deși continuă să crească, nu este suficientă pentru a compensa declinul din sectoarele civile.

Economia nu mai poate crește producția: utilizarea capacităților depășește 80%, ceea ce nu a mai fost văzut în istoria recentă, iar numărul șomerilor a atins un minim istoric. Pentru a crește, sunt necesare investiții, dar Kremlinul pare hotărât să finanțeze prioritar doar industriile direct legate de război, notează experții Institutului pentru Economii în Dezvoltare al Băncii Finlandei (BOFIT).

„Investițiile în producția militară, însoțite de demontarea instituțiilor de piață, pot întări poziția lui Putin pe termen scurt, dar devin o bombă cu ceas pentru perspectivele pe termen lung ale economiei,” afirmă profesorul Konstantin Sonin de la Universitatea Chicago. „Războiul lui Putin nu doar că face viața rușilor mai dificilă decât ar fi fost fără el. De asemenea, se transformă într-o condamnare pentru generațiile viitoare,” adaugă expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fmi rusia #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul urmează să aprobe în ședința de marți, 23 decembrie, un proiect-pilot prin care Republica Moldova va testa, pentru prima dată, utilizarea mașinilor electrice ca surse de energie pentru rețea. Este vorba despre proiectul „Vehicul spre rețea: testarea soluțiilor de încărcare inteligentă și fluxului bidirecțional de energie (V2G)”, elaborat de Ministerul Energiei și implementat de Asociația Obștească „Green City Lab Moldova”.

Proiectul presupune că vehiculele electrice nu vor fi doar consumatori de energie, ci vor putea livra electricitate înapoi în rețea atunci când este nevoie, de exemplu în orele de vârf. Energia stocată în bateriile mașinilor ar putea fi folosită pentru a stabiliza sistemul electroenergetic, mai ales în contextul creșterii producției din surse regenerabile, care este variabilă.

Pentru a putea testa această tehnologie, Guvernul va institui un regim special de testare inovativă, care permite derogări temporare de la unele prevederi ale legislației în vigoare. Aceste derogări se referă la racordarea temporară a echipamentelor, măsurarea bidirecțională a energiei, aplicarea unor tarife experimentale și participarea controlată a vehiculelor electrice la servicii de echilibrare și stocare a energiei. Autoritățile subliniază că aceste excepții sunt acordate exclusiv în scop demonstrativ și nu vor afecta siguranța rețelei electrice.

Proiectul va fi implementat pe o perioadă de trei ani de la intrarea în vigoare a hotărârii și va fi limitat la anumite locații și echipamente prevăzute într-un plan tehnic. În acest interval, „Green City Lab Moldova” va prezenta rapoarte semestriale Ministerului Energiei, iar la final un raport complet privind rezultatele obținute. Pe baza acestuia, Ministerul Energiei va propune eventuale modificări ale legislației din domeniul energiei.

Ministerul Energiei va coordona proiectul împreună cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și cu operatorii de sistem, iar ANRE va monitoriza impactul testării asupra siguranței sistemului electroenergetic și va identifica barierele de reglementare. Documentele oficiale precizează că proiectul nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, costurile fiind suportate de titularul proiectului și partenerii acestuia.

Autorii hotărârii afirmă că proiectul reprezintă o premieră națională și ar putea schimba modul în care sunt utilizate vehiculele electrice în Republica Moldova, transformându-le din simpli consumatori în participanți activi pe piața energiei. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.