FMI: Economia rusă se îndreaptă spre colaps – războiul și sancțiunile adâncesc criza

Economia militară a Rusiei, susținută de investiții masive în comanda de apărare, se află aproape de epuizarea ultimelor rezerve, conform prognozelor economiștilor de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Aceștia estimează că, începând cu anul 2025, rata de creștere a PIB-ului rus se va reduce aproape de trei ori și va continua să scadă în anii următori.

Potrivit estimărilor FMI, economia Rusiei va crește cu 3,6% în acest an, dar în 2025 va încetini la doar 1,3%. Până în 2029, ritmul de creștere ar putea ajunge la 1,2%, conform prognozelor din raportul din octombrie al fondului.

FMI preconizează că, în anul următor, Rusia va crește cu o treime mai lent decât țările dezvoltate (1,8%) și de trei ori mai lent decât cele în dezvoltare (4,2%). Comparativ cu China, care se estimează că va crește cu 4,5%, economia rusă va rămâne în urmă de 3,5 ori, iar față de India (6,5%) de cinci ori.

„Încetinirea drastică,” scrie FMI, va fi rezultatul scăderii consumului privat și a creșterii investițiilor, precum și a unei lipse de forță de muncă, pe care președintele Vladimir Putin a estimat-o la 2,5 milioane de persoane. De asemenea, fondul preconizează o scădere a prețului petrolului, de la 81,29 dolari pe baril în medie în acest an, la 72,84 dolari în anul următor.

În primul an de război, PIB-ul rus a scăzut cu doar 1,2%, de cinci ori mai puțin decât prognoza inițială a guvernului. Începând cu anul 2023, Rosstat a început să raporteze o creștere care a compensat complet recesiunea: anul trecut, conform statisticilor oficiale, economia a crescut cu 3,6%, iar între ianuarie și august anul curent, cu 4,2%.

Economia a fost susținută de un „stimul fiscal,” subliniază economistul Alexander Isakov de la Bloomberg Economics. Între 2022 și 2024, guvernul a cheltuit aproximativ 20 de trilioane de ruble pe apărare națională, investind bani în întreprinderile din industria de apărare și oferind bonusuri generoase celor care s-au oferit voluntar pentru a merge la război. Totuși, efectul stimulului fiscal a trecut deja de vârful său, consideră Isakov: construcția și transportul de marfă stagnează din începutul anului 2024, iar producția militară, deși continuă să crească, nu este suficientă pentru a compensa declinul din sectoarele civile.

Economia nu mai poate crește producția: utilizarea capacităților depășește 80%, ceea ce nu a mai fost văzut în istoria recentă, iar numărul șomerilor a atins un minim istoric. Pentru a crește, sunt necesare investiții, dar Kremlinul pare hotărât să finanțeze prioritar doar industriile direct legate de război, notează experții Institutului pentru Economii în Dezvoltare al Băncii Finlandei (BOFIT).

„Investițiile în producția militară, însoțite de demontarea instituțiilor de piață, pot întări poziția lui Putin pe termen scurt, dar devin o bombă cu ceas pentru perspectivele pe termen lung ale economiei,” afirmă profesorul Konstantin Sonin de la Universitatea Chicago. „Războiul lui Putin nu doar că face viața rușilor mai dificilă decât ar fi fost fără el. De asemenea, se transformă într-o condamnare pentru generațiile viitoare,” adaugă expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fmi rusia #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companiile americane caută să obțină o reducere a tarifelor impuse de președintele Donald Trump, temându-se de impactul acestora asupra economiei țării, scrie Financial Times (FT), citând top-managementul unor companii. Unele dintre acestea au declarat că se tem să critice public deciziile președintelui, de frica unor represalii din partea Casei Albe. „Nu vrei să fii câinele care latră mai tare decât ceilalți, pentru că pe tine te vor împușca”, a spus unul dintre membrii consiliului de administrație al unei companii americane.

Un alt interlocutor al FT a sugerat încercarea de a transmite echipei lui Trump și președintelui personal consecințele pe termen lung ale războiului tarifar, în privat. Potrivit acestuia, este necesar să se sublinieze că această politică va dăuna chiar președintelui din cauza creșterii prețurilor și pierderii locurilor de muncă în rândul susținătorilor săi. Un al treilea interlocutor a subliniat importanța de a nu rămâne tăcut și a recomandat „lobby-ul moale” prin intermediul „consilierilor mai înțelepți” ai lui Trump, printre care se numără secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.

În același timp, reprezentanții unor companii au început să discute despre mutarea producției în Statele Unite și reorganizarea afacerilor. Totuși, unii dintre aceștia sunt reticenți în a face pași atât de radicali, deoarece nu este clar cât timp Trump va menține actuala politică. Aceștia speră totodată că vor putea convinge Casa Albă să reducă o parte din măsurile impuse.

Pe 2 aprilie, Trump a introdus taxe vamale între 10% și 50% pe produsele provenite din 185 de țări, ceea ce a dus la o prăbușire a pieței bursiere americane, care a atins cel mai scăzut nivel din 2020, cu o pierdere totală de capitalizare de 2,7 trilioane de dolari. În acest context, au crescut temerile legate de o posibilă recesiune. Un reprezentant al unei mari companii de investiții a declarat pentru FT că multe afaceri au simulat din timp impactul unei astfel de situații asupra profitului, dar calculele s-au dovedit inutile, având în vedere diferențele semnificative dintre metodologia Casei Albe și așteptările pieței.

Garry Hamm, un susținător și sponsor al lui Trump, directorul general al companiei de extracție a petrolului și gazelor din șist Continental Resources, a declarat că susține reformele președintelui destinate revitalizării producției în SUA. Totuși, și el a recunoscut că scăderea record de prețuri la hidrocarburi provocată de măsurile impuse poate avea un impact negativ asupra sectorului. Trump, la rândul său, a avertizat despre vremuri dificile și i-a îndemnat pe americani să „reziste”. „Aceasta este o revoluție economică și vom câștiga. Țineți-vă bine, deși nu va fi ușor, dar rezultatul final va fi istoric”, a declarat el.