FMI: Economia rusă se îndreaptă spre colaps – războiul și sancțiunile adâncesc criza

Economia militară a Rusiei, susținută de investiții masive în comanda de apărare, se află aproape de epuizarea ultimelor rezerve, conform prognozelor economiștilor de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Aceștia estimează că, începând cu anul 2025, rata de creștere a PIB-ului rus se va reduce aproape de trei ori și va continua să scadă în anii următori.

Potrivit estimărilor FMI, economia Rusiei va crește cu 3,6% în acest an, dar în 2025 va încetini la doar 1,3%. Până în 2029, ritmul de creștere ar putea ajunge la 1,2%, conform prognozelor din raportul din octombrie al fondului.

FMI preconizează că, în anul următor, Rusia va crește cu o treime mai lent decât țările dezvoltate (1,8%) și de trei ori mai lent decât cele în dezvoltare (4,2%). Comparativ cu China, care se estimează că va crește cu 4,5%, economia rusă va rămâne în urmă de 3,5 ori, iar față de India (6,5%) de cinci ori.

„Încetinirea drastică,” scrie FMI, va fi rezultatul scăderii consumului privat și a creșterii investițiilor, precum și a unei lipse de forță de muncă, pe care președintele Vladimir Putin a estimat-o la 2,5 milioane de persoane. De asemenea, fondul preconizează o scădere a prețului petrolului, de la 81,29 dolari pe baril în medie în acest an, la 72,84 dolari în anul următor.

În primul an de război, PIB-ul rus a scăzut cu doar 1,2%, de cinci ori mai puțin decât prognoza inițială a guvernului. Începând cu anul 2023, Rosstat a început să raporteze o creștere care a compensat complet recesiunea: anul trecut, conform statisticilor oficiale, economia a crescut cu 3,6%, iar între ianuarie și august anul curent, cu 4,2%.

Economia a fost susținută de un „stimul fiscal,” subliniază economistul Alexander Isakov de la Bloomberg Economics. Între 2022 și 2024, guvernul a cheltuit aproximativ 20 de trilioane de ruble pe apărare națională, investind bani în întreprinderile din industria de apărare și oferind bonusuri generoase celor care s-au oferit voluntar pentru a merge la război. Totuși, efectul stimulului fiscal a trecut deja de vârful său, consideră Isakov: construcția și transportul de marfă stagnează din începutul anului 2024, iar producția militară, deși continuă să crească, nu este suficientă pentru a compensa declinul din sectoarele civile.

Economia nu mai poate crește producția: utilizarea capacităților depășește 80%, ceea ce nu a mai fost văzut în istoria recentă, iar numărul șomerilor a atins un minim istoric. Pentru a crește, sunt necesare investiții, dar Kremlinul pare hotărât să finanțeze prioritar doar industriile direct legate de război, notează experții Institutului pentru Economii în Dezvoltare al Băncii Finlandei (BOFIT).

„Investițiile în producția militară, însoțite de demontarea instituțiilor de piață, pot întări poziția lui Putin pe termen scurt, dar devin o bombă cu ceas pentru perspectivele pe termen lung ale economiei,” afirmă profesorul Konstantin Sonin de la Universitatea Chicago. „Războiul lui Putin nu doar că face viața rușilor mai dificilă decât ar fi fost fără el. De asemenea, se transformă într-o condamnare pentru generațiile viitoare,” adaugă expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fmi rusia #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.