Kazakhstan refuză să ajute Rusia să ocolească sancțiunile

24 Oct. 2024, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2024, 11:27 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile din Kazakhstan se opun utilizării teritoriului țării pentru ocolirea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei, a declarat Roman Vasilenko, adjunctul șefului Ministerului Afacerilor Externe al republicii. „Kazakhstan nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei și nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale. Totuși, nu dorim ca teritoriul nostru să fie folosit pentru a ocoli aceste sancțiuni,” a afirmat Vasilenko într-un interviu acordat agenției poloneze de știri RAR, citat de TASS.

Potrivit acestuia, poziția Astanei este „cunoscută și clară” pentru toate părțile interesate și este înțeleasă atât în Rusia, cât și în Occident. Vasilenko a subliniat că se iau toate măsurile necesare pentru a preveni ocolirea sancțiunilor, având în vedere că republica „nu dorește impunerea de sancțiuni secundare.” De asemenea, el a menționat că relațiile bilaterale dintre Astana și Moscova nu prezintă „probleme,” dar există „diverse chestiuni,” având în vedere că relațiile dintre cele două state vecine sunt „foarte variate.”

Anterior, Serik Jumangarin, adjunctul prim-ministrului Kazakhstanului, a declarat că Astana nu susține sancțiunile împotriva Rusiei, dar le respectă, „pentru că este avantajos din punct de vedere economic.” „Avem o economie mică, așa că, în mod natural, nu putem rezista presiunii sancțiunilor,” a explicat Jumangarin. El a adăugat ulterior că autoritățile din Kazakhstan nu vor „respecta orb sancțiunile” impuse Rusiei, dacă acestea ar afecta interesele companiilor kazahstaneze. „Nu vom permite ca producătorii noștri să fie împiedicați să facă comerț,” a afirmat Jumangarin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 14:15 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.