(FOTO) O nouă bancnotă intră în circulație în România de astăzi! Prima bancnotă pe care este reprezentată o femeie

Începând de astăzi, 1 decembrie 2021, Banca Naţională a României (BNR) pune în circulaţie o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei, fiind prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este reprezentată o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu.

”Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu. Se răspunde astfel interesului public legitim, care a găsit o largă susţinere la nivelul societăţii, susţinându-se consolidarea egalităţii de gen şi a rolului major al personalităţilor feminine în istoria şi societatea românească”, a precizat Banca Națională a României (BNR).

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm şi culoare predominant verde oliv.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brânduşe În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociaţiei Cercetaşii României. Tot pe avers mai sunt imprimate: valoarea nominală, în cifre şi litere, pe orizontală „20 LEI DOUĂZECIˮ, semnăturile guvernatorului şi casierului central, stema României, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, o stilizare a însemnului de armă al infanteriei, un medalion cu sigla BNR şi în dreapta, pe verticală, valoarea nominală în litere „DOUĂZECI LEIˮ, data punerii în circulaţie „1 decembrie 2021ˮ, valoarea nominală în cifre „20ˮ.

Pe reversul bancnotei compoziţia grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărăşeşti, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin. Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală, în cifre şi litere, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEIˮ, sigla BNR poziţionată în dreapta sus şi stânga jos într-un dreptunghi, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILORˮ, seria şi numărul tipărite cu cerneală neagră şi caractere de aceeaşi înălţime, în partea stângă pe verticală şi cu cerneală roşie şi caractere de înălţime crescătoare, în partea dreaptă sus pe orizontală.

#personalitate feminina #BNR #bancnota #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” lansează inițiativa ”Salarii nesimțite – la control”, prin care își propune să verifice și să facă publice cazurile în care, în instituții și întreprinderi de stat, se acordă salarii, sporuri și beneficii ce depășesc limitele bunului-simț. Prin această inițiativă, organizația cere autorităților să demonstreze că administrează responsabil banul public înainte de a impune noi poveri fiscale cetățenilor și mediului de afaceri.

Potrivit unei declarații emise de Mișcare, în timp ce salariul mediu prognozat pe economie pentru 2026 este de circa 17.400 lei, iar salariul minim de 6.300 lei, în spațiul public au apărut informații privind remunerații care ating 100.000–120.000 lei lunar în unele entități de stat — echivalentul a aproape 7 salarii medii și aproape 20 de salarii minime. Organizația subliniază că problema nu vizează o persoană anume, ci un sistem care permite suspiciuni de favoritism, nepotism și tratament preferențial.

În cadrul inițiativei, Construim Încredere formulează șase solicitări:

1. Respectarea strictă a meritocrației — funcțiile din sectorul public ocupate exclusiv pe bază de competență, prin concursuri transparente.
2. Un audit amplu și independent al instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat, care să arate câte funcții sunt cu adevărat necesare și unde există risipă.
3. Transparență totală privind salariile și sporurile — reguli, criterii și beneficii publice și ușor accesibile.
4. Limite rezonabile pentru remunerarea în sectorul public, raportate la realitățile economice ale țării.
5. Evaluarea conducătorilor pe bază de rezultate măsurabile și publice — „salariile excepționale trebuie justificate prin rezultate excepționale”.
6. Reforma statului înaintea noilor taxe — orice ajustare din Politica Fiscală 2027 trebuie precedată de o reformă reală a cheltuielilor publice.

„Nu este echitabil ca profesorii, medicii, agricultorii, antreprenorii, angajații și pensionarii să suporte costurile ajustărilor fiscale, în timp ce persistă privilegii care nu pot fi explicate public”, se mai arată în declarație.