FOTO, VIDEO Pacea, văzută prin ochii copiilor. Primăria Capitalei găzduiește expoziția „Copiii pentru pace”

23 Feb. 2023, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Feb. 2023, 17:16 // Actual //  MD Bani

În ajunul unui an de la începutul războiului din Ucraina, Primăria municipiului Chișinău a prins viață, prin intermediul a peste 1 000 de desene, picturi și compoziții manuale, semnate de elevii instituțiilor de învățământ din capitală. Holurile și culoarele clădirii au fost asaltate de pete vii de culoare, reunite în cadrul expoziției de artă cu genericul „Copiii pentru pace”.

Micii artiști, printre care se numără și copiii din centrele de plasament pentru refugiați, au redat pe foi, pânze și cartoane pacea – așa cum o înțeleg și și-o imaginează ei. În timp ce unii au recurs în lucrările la porumbei albi și curcubee, alții au schițat chipurile copiilor din Ucraina – copii cărora le-a fost sortit să ajungă să trăiască sub semnul războiului.

„Așa văd eu războiul. Acești copii suferă din cauza războiului și vor pace. Ambii copii – atât cel rus, cât și cel din Ucraina – își doresc să se termine totul cât mai curând”, a menționat Angelina Sclifos, elevă în clasa a IX-a cu profil de arte plastice la ILPT „Liviu Deleanu”

O altă elevă care a decis să redea prin culori durerea și suferința prin care trec toți copiii pe timp de război este Laura. Adolescenta a exprimat acest lucru în cadrul unui portret, în care apare o fetiță din Ucraina, care îmbrățișează un ursuleț de pluș – singurul ei prieten și sprijin.

„Copii trec prin stres și nu pot supraviețui singuri. Copila aceasta este singură, fără părinți, însă are o jucărie de pluș, care o ajută să-și aline durerea. În privirea ei se citește cât de nemulțumită este și că vrea pace. Ea vrea pace pe tot globul pământesc”, a spus Laura, elevă în clasa a VII-a.

Primarul general Ion Ceban a menționat că războiul este cel mai cumplit lucru care i se poate întâmpla omenirii.

„ Nicio lacrimă și nicio viața de om nu poate fi argumentată printr-o intervenție militară și nu poate fi acoperită cu orice motivație pe care și-ar dori cineva să o facă. Cred că e foarte bine să vedem ce cred copiii despre asta, ca să ne convingem că sunt mult mai adânci în Percepțiile, interpretările și atitudinile lor vizavi de război și pace. Pe cât de multă durere este – pe atât de multă speranță că lucrurile se pot schimba”, a declarat edilul Capitalei.

La vernisajul expoziției au participat și reprezentanți ai corpurilor diplomatice, ambasadori, consuli și alți oficiali.

„Cred că oamenii sunt buni în interior, dar gândirea lor sumbră conduce doar la lucruri rele în lumea în contemporană. De aceea se întâmplă războaie. Sper că le vom oferi copiilor o lume mai bună“, a menționat reprezentantul Agenției Turcești de Colaborare și Coordonare (TIKA).

„Adevărul este că uneori copiii sunt mult mai înțelepți decât adulții. Este o sarcină dificilă sau chiar imposibilă să-i înveți ceea ce este inexplicabil. Războiul este ceva ce pur și simplu nu ar trebui să existe. Acesta este singurul lucru pe care l-am putea spune copiilor noștri. Reieșind din picturile lor, putem spune că ei înțeleg și singuri totul foarte bine, așa că aș prefera să abordez situația din perspectiva opusă. Deseori, trebuie să învățăm de la copiii noștri”, a spus un alt oficial străin, prezent la inaugurarea expoziției.

În cadrul evenimentului, copiii au avut ocazia să intre în cabinetul primarului general, să se așeze la masa lui și să scrie pe hârtie una dintre dorințele sau speranțele lor.


Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!