FOTO Viitorul politicilor de migrație în cadrul Procesului de la Praga, discutat la nivel înalt, la Chișinău

Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, împreună cu Secretara de Stat, Mariana Lucrețeanu, participă la Chișinău, în perioada 24-25 septembrie, la cea de-a 15-a aniversare a Reuniunii Înalților Oficiali pentru Procesul de la Praga (SOM). Evenimentul reunește factori de decizie la nivel înalt și reprezentanți ai organizațiilor partenere circa 20 de țări, care discută despre evoluțiile majore în politica de migrație națională și regională de la lansarea acestui procesul în anul 2009.

Ministrul Afacerilor de Interne, Adrian Efros, a subliniat importanța forumului pentru stabilirea unor politici eficiente de migrație și a evidențiat necesitatea cooperării internaționale.

„Republica Moldova și-a demonstrat angajamentul în implementarea unui sistem rezilient de gestionare a migrației, contribuind la consolidarea securității regionale și partajarea bunelor practici în fața provocărilor curente”, a menționat ministrul.

Participanții la eveniment au discutat despre impactul migrației asupra securității regionale și măsurile necesare pentru gestionarea crizelor, iar în cadrul discuțiilor s-a discutat despre provocărilor operaționale și priorităților stabilite în Planului de Acțiune pentru perioada 2023-2027.

„De-a lungul anilor, Procesul de la Praga și-a demonstrat eficiența pe scena internațională, jucând un rol principal în promovarea cooperării pe probleme de migrație. A implementat cu succes o gamă largă de proiecte ce au vizat diverse aspecte ale gestionării migrației. Aceste inițiative nu doar că au oferit soluții practice, dar au și încurajat colaborarea între statele membre și ceilalți actori implicați, permițându-ne să avansăm pe căi legale de migrație, punând accent pe dezvoltarea abilităților, provocările comune și schimbul de bune practici. Migrația nu doar că reprezintă o provocare, dar poate deveni o oportunitate, dacă este gestionată corespunzător, cu sprijinul partenerilor internaționali și al instrumentelor europene”, a subliniat Adrian Efros.

În cadrul reuniunii, ministrul Adrian Efros a avut o întrevedere bilaterală cu directorul general al ICMPD, Michael Spindelegger, unde a vorbit despre consolidarea colaborării în contextul cursului european al Republicii Moldova și continuarea eforturilor comune în gestionarea fluxurilor de refugiați din Ucraina.

Potrivit reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne (MAI), reuniunea Înalților Oficiali din cadrul Procesului de la Praga oferă o platformă importantă pentru statele participante de a împărtăși bune practici și de a reflecta asupra viitorului cooperării în domeniul migrației și azilului.

Procesul de la Praga rămâne un mecanism cheie pentru dialogul pe tema migrației între cele 50 de state participante din UE și regiune, facilitând colaborarea și coordonarea în fața provocărilor migraționale contemporane.

#procesul de la Praga #Adrian Efros #MAI #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul guvernamental „Curtea Europeană”, care prevede modernizarea a 469 de curți de bloc din Chișinău, se confruntă cu dificultăți de implementare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recunoaște că unele licitații au fost organizate de trei sau chiar patru ori, fără ca vreo companie de construcții să depună oferte. Principala problemă nu mai este lipsa proiectelor sau a finanțării, ci capacitatea redusă a firmelor de a executa lucrările.

„Cea mai mare problemă pe care am constatat-o în 2025 și 2026, atunci când am venit cu un număr foarte mare de proiecte, atât pe «Curtea Europeană», cât și pe «Europa este aproape», este capacitatea redusă de implementare. Avem curți pentru care au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, licitațiile, pentru că nu a participat niciun agent economic”, a declarat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, dificultăți similare sunt înregistrate și în cadrul programului „Europa este aproape”, destinat modernizării infrastructurii rutiere locale. În unele localități, autoritățile au fost nevoite să organizeze licitații de trei ori înainte de a identifica o companie dispusă să execute lucrările.

„La etapa actuală, din ceea ce vedem noi, nu este atât de mare problema programelor, pe care le avem foarte multe, cât este capacitatea de implementare”, a explicat oficialul.

Întrebat dacă Guvernul va reuși să finalizeze toate cele 469 de curți promise, Bolea a dat asigurări că proiectele nu vor fi abandonate, chiar dacă ritmul lucrărilor este mai lent decât cel dorit.

„Guvernul Republicii Moldova și-a pus drept scop să le finalizeze pe toate și, din acest considerent, nu există niciun fel de dubii”, a afirmat ministrul.

Pentru anul 2026, autoritățile au în lucru 70 de curți, iar în 2027 își propun să înceapă lucrările la cel puțin alte 100. Ministrul susține că documentația tehnică și schițele pentru următoarea etapă sunt deja elaborate și coordonate, însă realizarea obiectivului depinde de numărul companiilor care vor participa la licitații.

„Luând în considerație că avem deja unii agenți economici care și-au dezvoltat capacitatea de implementare a unor astfel de proiecte, sperăm în 2027 să luăm un minim de 100 de curți. Dar, iarăși, depinde de capacitatea de implementare și de câți agenți economici se vor include în proces”, a declarat Bolea.

Oficialul nu a indicat un termen exact pentru finalizarea întregului program. El a explicat că modernizarea curților va continua etapizat, în funcție de posibilitățile de execuție.

Programul „Curtea Europeană” a fost extins în noiembrie 2025, când Guvernul a aprobat includerea a încă 380 de curți, pe lângă cele 89 selectate anterior. Valoarea proiectelor suplimentare depășește 1,7 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fiecare proiect poate beneficia de până la 5 milioane de lei pentru reabilitarea căilor de acces, trotuarelor și scărilor, modernizarea iluminatului, amenajarea parcărilor, terenurilor de joacă și spațiilor de recreere.

În august 2026, Vladimir Bolea anunța că primele 30 de curți fuseseră deja modernizate, cu investiții care depășiseră 200 de milioane de lei. La acel moment, autoritățile vorbeau despre amenajarea altor 88 de curți în cursul anului.