Francezii de la „Lagardere” în pole-position! Licitația de la aeroport reluată fără calendar pentru investitori

Licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău a fost reluată, însă procesul a început cu probleme. Administrația aeroportului a anunțat că, începând cu data de 5 septembrie, s-a început recepționarea ofertelor pentru concurs. Totuși, până în prezent, nu a fost publicat calendarul detaliat al licitației, ceea ce reprezintă o deviație de la practica anterioară și de la normele obișnuite.

Potrivit anunțului publicat pe 15 august, în limba română, pe site-ul oficial al aeroportului și pe canalul de Telegram, termenul de depunere a documentelor era specificat între 5 și 9 septembrie. Totuși, detalii esențiale, cum ar fi data exactă a licitației, termenul limită pentru prezentarea participanților și condițiile de participare nu au fost menționate.

Într-o nouă ediție a Monitorului Oficial, publicată astăzi, nu au fost incluse informații despre această licitație, semn al lipsei de transparență și de comunicare adecvată.

Până în prezent, singurul participant care a depus documentele necesare este compania franceză „Lagardere”. Reprezentanții Aeroportului Chișinău au confirmat că doar această firmă a vizitat spațiile comerciale și a depus documentele, în timp ce alte „companii serioase”, despre care s-a vorbit anterior, nu și-au manifestat interesul și nu au vizitat locația.

Problema pare să fie legată de comunicarea deficitară din partea autorităților și de lipsa de coerență în organizarea licitației. Conform Nataliei Cojocaru, PR manager al Aeroportului Chișinău, „Licitația este relansată din 5 septembrie până pe 9 septembrie, ora 12:00. Până acum, actele au fost depuse doar de compania Lagardere, iar spațiile au fost vizitate de o singură companie”. Cojocaru a menționat că data exactă a licitației va fi stabilită după ce Comisia se va întruni.

În absența unui calendar clar și a unei promovări adecvate, licitația continuă să ridice semne de întrebare și să frâneze interesul investitorilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.