Franța începe o grevă națională pe fondul creșterii inflației. Școlile și trenurile sunt afectate

Sindicatele franceze au început marți o grevă la nivel național, cerând salarii mai mari pe fondul unei inflații ridicate de zeci de ani și punându-i președintelui Emmanuel Macron una dintre cele mai dificile provocări de la realegerea sa în luna mai, scrie Reuters.

Greva, care va afecta în primul rând sectoarele publice, cum ar fi școlile și transporturile, este o prelungire a acțiunii industriale de săptămâni întregi care a perturbat principalele rafinării din Franța și a pus în dificultate aprovizionarea benzinăriilor. Liderii sindicali speră că muncitorii vor fi asaltați de decizia guvernului de a-i forța pe unii dintre ei să se întoarcă la lucru la depozitele de benzină pentru a încerca să facă să curgă din nou combustibilul, o măsură despre care unii spun că pune în pericol dreptul la grevă.

Purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Olivier Veran, a declarat că mai multe rechiziții de personal ar putea avea loc în timpul zilei, deoarece șoferii continuă să stea la coadă în fața benzinăriilor.

„Vor fi atâtea rechiziții câte se vor considera necesare … Blocarea rafinăriilor, când am ajuns la un acord privind salariile, aceasta nu este o situație normală”, a declarat Veran.

Sindicatul de stânga CGT a cerut continuarea grevelor și în a patra săptămână la TotalEnergies, în ciuda faptului că firma petrolieră a ajuns vineri la un acord care include o majorare de 7% și un bonus cu alte sindicate, mai moderate. CGT cere o majorare salarială de 10%, invocând inflația și profiturile uriașe ale firmei.

Eurostar a anunțat că anulează unele trenuri între Londra și Paris din cauza grevei. Operatorul feroviar public francez SNCF a declarat că traficul pe legăturile locale a scăzut cu 50%, dar că nu au existat perturbări majore pe liniile naționale. Pe măsură ce tensiunile cresc în a doua cea mai mare economie din zona euro, grevele s-au extins deja în alte părți ale sectorului energetic, inclusiv la gigantul nuclear EDF, unde lucrările de întreținere cruciale pentru alimentarea cu energie electrică a Europei vor fi amânate.

Luni, un reprezentant al sindicatului FNME-CGT a declarat că grevele afectează activitatea la 10 centrale nucleare franceze, cu întârzieri suplimentare de întreținere la 13 reactoare, iar producția franceză de energie electrică a fost redusă cu un total de 2,2 gigawați.

Sindicatele funcționarilor publici au cerut, de asemenea, să se alăture grevei de marți, cu posibile perturbări în școli și alte facilități publice. Grevele au loc într-un context politic tensionat, în condițiile în care guvernul francez urmează să adopte bugetul pe 2023 folosind puteri constituționale speciale care îi vor permite să ocolească un vot în parlament, a declarat duminică premierul Elisabeth Borne. Manifestații sunt programate în toată țara, dintre care una la Paris începând la ora 12.00.

Mii de persoane au ieșit duminică pe străzile Parisului pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor. Liderul partidului de stânga dură La France Insoumise, Jean-Luc Melenchon, a mărșăluit alături de laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an, Annie Ernaux. Melenchon a convocat o grevă generală pentru marți.

#greva #sindicate #Franta #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul implementării noii legi a salarizării în sectorul bugetar a fost redus de la 5,1 miliarde de lei la 3,2 miliarde de lei, o diferență de 1,9 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, explică această diminuare prin reducerea contribuțiilor sociale aferente salariilor funcționarilor publici, de la 29% la 24%, măsură prevăzută în politica fiscală.

Întrebată despre reducerea costurilor reformei salariale, oficialul a precizat că diferența nu este determinată de renunțarea la majorările salariale planificate, ci de modificarea modului de calcul al contribuțiilor sociale achitate de angajator.

„Această diferență este cauzată de faptul că, în politica fiscală, au fost diminuate contribuțiile care se achită pentru funcționarii publici de la 29% la rata pe care o aplică orice angajator, de 24%”, a explicat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, reducerea cotei contribuțiilor sociale diminuează cheltuielile aferente fondului de salarizare, ceea ce permite implementarea majorărilor propuse cu un impact bugetar mai mic decât cel estimat inițial.

„Luând în considerare majorările care s-au propus, fondul de salarizare, în contextul majorărilor expuse, va fi de doar 3,2 miliarde de lei”, a declarat Belous.

Ministrul a subliniat că modificarea contribuțiilor sociale va influența întregul fond de salarizare asupra căruia se aplică noua cotă de 24%, nu doar cheltuielile suplimentare generate de majorările salariale.