Fricile miliardarului Bill Gates pentru 2022! Își pune speranță în generațiile crescute în mediul online

31 Dec. 2021, 15:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
31 Dec. 2021, 15:00 // Oameni şi Idei //  MD Bani

O problemă anume ar putea încetini sau deraia o mare parte din acest progres, a prezis el. Este vorba despre neîncrederea oamenilor în guverne. „Este una dintre problemele de care sunt cel mai îngrijorat”, a scris el.

Instituţiile publice, a menţionat Gates, ar trebui să fie actori majori în lupte precum abordarea schimbărilor climatice sau prevenirea unor viitoare pandemii. Dar acestea nu pot face prea multe dacă oamenii le resping îndrumările. „Dacă oamenii tăi nu au încredere în tine, nu vor sprijini noi iniţiative majore”, a scris Bill Gates pe blog. „Şi când apare o criză majoră, este mai puţin probabil ca aceştia să urmeze îndrumările necesare pentru a rezista furtunii”, a adăugat el, citat de Ziarul Financiar.

O astfel de neîncredere a devenit deosebit de evidentă de când a lovit pandemia: dezinformările cu privire la Covid s-au răspândit în întreaga lume, împiedicând ratele de vaccinare şi în cele din urmă amânând sfârşitul pandemiei. Dar cercetările Centrului Pew au arătat tendinţe similare şi înaintea pandemiei. Într-un sondaj din 2019 efectuat în rândul adulţilor americani, 75% dintre respondenţi au spus că încrederea cetăţenilor în guvernul federal scădea.

În postarea de pe blog, Bill Gates a remarcat că televiziunile de ştiri, titlurile influenţate politic şi reţelele de socializare au jucat fiecare un rol în „diviziunea tot mai mare” şi că guvernele ar putea avea nevoie să reglementeze platformele online pentru a elimina în mod eficient dezinformările. Deja tot mai mulţi parlamentari din Washington D.C. analizează ideea de reglementare a platformelor de socializare din cauza acestei crize de dezinformare. Timpul poate fi esenţial. Gates şi-a exprimat îngrijorarea că, fără o intervenţie rapidă, ar putea creşte probabilitatea ca americanii să aleagă politicieni care încurajează neîncrederea.

Însă este o problemă dificil de rezolvat, a recunoscut miliardarul, care a spus că nu este sigur cum ar trebui să se procedeze. „De obicei, aici îmi expun ideile despre cum remediem problema. Adevărul este că nu am răspunsurile”, a scris el. „Plănuiesc să continui să caut şi să citesc ideile altora, în special ale celor tineri. Am speranţa că generaţiile care au crescut în mediul online vor avea idei noi despre cum să rezolve o problemă care este atât de adânc înrădăcinată”, a mai spus Bill Gates.

25 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea accizelor și a TVA la carburanți ar putea părea o soluție simplă pentru temperarea prețurilor record la benzină și motorină, însă costurile pentru buget ar fi foarte mari, iar beneficiile ar ajunge în principal la gospodăriile cu venituri mai ridicate. Este concluzia economistului Adrian Lupușor, care avertizează asupra riscului unui „populism fiscal” într-un an în care deficitul bugetar este deja de circa 6% din PIB.

Potrivit economistului, principala cauză a scumpirii carburanților o reprezintă cotațiile internaționale, iar ponderea taxelor în prețul final a scăzut deja de la începutul anului. În cazul benzinei, aceasta s-a redus de la 47% la 38%, iar la motorină – de la 33% la 26%.

Lupușor susține că Republica Moldova are deja printre cele mai mici taxe pe carburanți din regiune. Acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, aproape jumătate din nivelul minim de 330 de euro aplicat în Uniunea Europeană.

În aceste condiții, litrul de motorină costă în Republica Moldova aproximativ 1,7 euro, față de 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și circa 2,2 euro media în Uniunea Europeană.

Economistul atrage însă atenția asupra unui alt aspect: prețul carburanților fără taxe rămâne relativ ridicat în Republica Moldova și nu este cu mult mai mic decât în alte state din regiune, deși costurile de operare ale stațiilor PECO ar trebui să fie mai reduse.

În acest context, Lupușor spune că este necesară și o analiză din partea Consiliului Concurenței privind gradul real de concurență de pe piața carburanților și existența unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale.

Potrivit calculelor prezentate de economist, eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei pe litru, sau cu circa 11%, însă ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual.

Reducerea TVA la 10% ar diminua prețul cu aproximativ 3 lei pe litru, dar ar crea un gol bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei anual. Eliminarea completă atât a accizelor, cât și a TVA ar costa bugetul circa 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau aproximativ 10% din veniturile bugetului de stat.

„Fiecare leu de ieftinire a motorinei prin acciză costă bugetul circa 800 de milioane de lei pe an”, arată Lupușor, care susține că orice propunere de reducere a taxelor trebuie însoțită și de indicarea clară a sursei din care va fi acoperită pierderea de venituri.

Economistul mai spune că reducerea generalizată a TVA ar favoriza în special gospodăriile cu venituri mari. Cele mai bogate 20% dintre gospodării dețin 54 de automobile la 100 de gospodării și generează circa 70% din cheltuielile de transport, în timp ce cele mai sărace 20% au doar 19 automobile la 100 de gospodării.

Astfel, dintr-o eventuală reducere de TVA care ar costa statul 1,6 miliarde de lei, aproximativ un miliard de lei ar reveni indirect celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei ar ajunge la cele mai sărace 20%.

În opinia lui Lupușor, reducerea TVA este unul dintre cele mai ineficiente instrumente pe care Guvernul le-ar putea utiliza în actualele condiții.

În schimb, economistul propune o reducere temporară a accizei la motorină, activată doar atunci când cotațiile Platts depășesc un anumit prag și anulată automat atunci când acestea revin sub nivelul stabilit. O asemenea măsură ar putea fi finanțată din surplusul de TVA generat de scumpirea carburanților, estimat la 0,7–1,4 miliarde de lei.

O altă soluție ar fi sprijinirea țintită a categoriilor afectate cel mai mult: restituirea accizei pentru fermieri, compensarea unei sume pe litru pentru transportatori și acordarea unor plăți monetare suplimentare gospodăriilor vulnerabile.

Lupușor oferă și un exemplu: un miliard de lei distribuit celor aproximativ 620.000 de familii beneficiare ale programului „Ajutor la contor” ar însemna circa 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă utilizată pentru reducerea accizei ar diminua prețul carburanților cu aproximativ 1,3 lei pe litru pentru toți consumatorii.

Economistul mai recomandă constituirea unor stocuri de urgență de carburanți și o investigație aprofundată a Consiliului Concurenței privind funcționarea pieței petroliere.