Furtună pe piața valutară! Euro se depreciază în fața dolarului, afectat de perspectivele de recesiune în Europa

Euro se deprecia luni în fața dolarului, sub tirul indicatorilor economici slabi din zona euro, în comparație cu cifrele mai dinamice din partea SUA. În jurul orei 10:10 GMT, euro pierdea 0,17%, la 1,0635 dolari, și 0,05% în raport cu lira sterlină, la 86,98 pence, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Semnele unei recesiuni în zona euro devin din ce în ce mai evidente”, a explicat Esther Reichelt, analist la Commerzbank, iar această situație „sugerează nu numai că o nouă majorare a dobânzii în zona euro este din ce în ce mai puțin probabilă, dar și că piața va rămâne la așteptările sale de reducere a dobânzii pentru anul viitor, ceea ce pune presiune pe euro pentru moment”.

Potrivit indicelui PMI Flash publicat vineri, activitatea sectorului privat din zona euro a continuat să scadă în septembrie, la o rată încă ridicată, dar ușor mai mică decât în luna precedentă.

Între timp, în Statele Unite, indicele PMI compozit (toate sectoarele combinate) a arătat că economia americană se află în expansiune, deși într-un ritm mai lent.

Vinerea trecută, moneda europeană a atins cel mai scăzut nivel față de dolar din martie, la 1,0615 dolari pentru un euro.

Luni, dolarul s-a apreciat și față de lira sterlină, care a scăzut cu 0,12%, la 1,2226 dolari pentru o liră.

Moneda britanică a fost penalizată de temerile legate de recesiunea din Marea Britanie și de decizia de joia trecută a Băncii Angliei de a întrerupe înăsprirea politicii monetare, urmând exemplul Fed, dar cu un ton mai puțin agresiv.

Ratele mai mari sunt în mod tradițional sinonime cu o monedă cu randament mai ridicat pentru investitori, ceea ce o face mai atractivă.

„Momentul bullish al dolarului american a fost întărit săptămâna trecută de poziția hawkish a Fed”, susțin analiștii de la MUFG, pentru a explica cea de-a zecea săptămână consecutivă de creșteri pentru Dollar Index, care compară dolarul cu un coș de monede importante.

Fed a ales să nu majoreze dobânzile pentru moment, dar traderii de valută consideră că este singura bancă centrală pentru care o majorare a ratelor rămâne credibilă în lunile următoare.

Între timp, yenul a pierdut 0,16%, ajungând la 148,62 yeni pentru un dolar, în urma deciziei Băncii Japoniei de a continua politica monetară acomodativă. Luni, yenul a atins un alt minim de la începutul lunii noiembrie, de 148,65 yeni pentru un dolar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.