Furtună pe piața valutară! Euro se depreciază în fața dolarului, afectat de perspectivele de recesiune în Europa

Euro se deprecia luni în fața dolarului, sub tirul indicatorilor economici slabi din zona euro, în comparație cu cifrele mai dinamice din partea SUA. În jurul orei 10:10 GMT, euro pierdea 0,17%, la 1,0635 dolari, și 0,05% în raport cu lira sterlină, la 86,98 pence, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Semnele unei recesiuni în zona euro devin din ce în ce mai evidente”, a explicat Esther Reichelt, analist la Commerzbank, iar această situație „sugerează nu numai că o nouă majorare a dobânzii în zona euro este din ce în ce mai puțin probabilă, dar și că piața va rămâne la așteptările sale de reducere a dobânzii pentru anul viitor, ceea ce pune presiune pe euro pentru moment”.

Potrivit indicelui PMI Flash publicat vineri, activitatea sectorului privat din zona euro a continuat să scadă în septembrie, la o rată încă ridicată, dar ușor mai mică decât în luna precedentă.

Între timp, în Statele Unite, indicele PMI compozit (toate sectoarele combinate) a arătat că economia americană se află în expansiune, deși într-un ritm mai lent.

Vinerea trecută, moneda europeană a atins cel mai scăzut nivel față de dolar din martie, la 1,0615 dolari pentru un euro.

Luni, dolarul s-a apreciat și față de lira sterlină, care a scăzut cu 0,12%, la 1,2226 dolari pentru o liră.

Moneda britanică a fost penalizată de temerile legate de recesiunea din Marea Britanie și de decizia de joia trecută a Băncii Angliei de a întrerupe înăsprirea politicii monetare, urmând exemplul Fed, dar cu un ton mai puțin agresiv.

Ratele mai mari sunt în mod tradițional sinonime cu o monedă cu randament mai ridicat pentru investitori, ceea ce o face mai atractivă.

„Momentul bullish al dolarului american a fost întărit săptămâna trecută de poziția hawkish a Fed”, susțin analiștii de la MUFG, pentru a explica cea de-a zecea săptămână consecutivă de creșteri pentru Dollar Index, care compară dolarul cu un coș de monede importante.

Fed a ales să nu majoreze dobânzile pentru moment, dar traderii de valută consideră că este singura bancă centrală pentru care o majorare a ratelor rămâne credibilă în lunile următoare.

Între timp, yenul a pierdut 0,16%, ajungând la 148,62 yeni pentru un dolar, în urma deciziei Băncii Japoniei de a continua politica monetară acomodativă. Luni, yenul a atins un alt minim de la începutul lunii noiembrie, de 148,65 yeni pentru un dolar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.