Premierul Recean promite majorări de salarii: Suntem alături de cetățeni pe dimensiunea socială și economică

25 Sept. 2023, 14:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2023, 14:28 // Actual //  bani.md

Prim-ministrul a anunțat pachetului „Spor pentru Moldova”, care include majorarea salariilor, plăți unice și finanțarea unor proiecte prioritare. Dorin Recean: „Suntem alături de cetățeni și avem un plan concret pe dimensiunea socială și economică”

După un exercițiu amplu de evaluare a gradului de executare a bugetului, Guvernul a identificat resursele necesare pentru majorarea salariilor și acordarea unor plăți unice pentru 170 de mii de angajați din diverse categorii profesionale. Pachetul de măsuri salariale „Spor pentru Moldova” a fost  prezentat de prim-ministrul Dorin Recean în cadrul unui briefing de presă, iar rectificarea bugetară va fi propusă Parlamentului spre aprobare săptămâna viitoare.

„Guvernul rămâne aproape de cetățeni. Chiar dacă este un an destul de dificil, împreună cu partenerii externi venim în sprijinul mai multor categorii ale populației pentru a îmbunătăți condițiile de viață. Avem un plan concret pe dimensiunea socială și economică, iar obiectivul nostru este să construim o economie puternică, europeană care să ducă și în continuare la creșteri salariale”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

Potrivit premierului, salariile tuturor medicilor, asistenților medicali și infirmierelor din sistemul medical finanțat prin Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală va crește cu 15%, iar a medicilor legiști cu 26%. Astfel, de majorare vor beneficia circa 48 de mii de lucrători ai sistemului medical. Salariul mediu al unui medic se va majora de la 17 344 de lei la 19 945 de lei, al unui asistent medical de la 11 094 de lei la 12 758 de lei, al unei infirmiere de la 6 510 lei la 7 486 de lei. Vor crește și salariile medicilor și asistenților medicali din instituțiile speciale: spitalele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, instituțiilor penitenciare și centrelor de reabilitare și plasament.

De un suport financiar vor beneficia și angajații din domeniul educației. 66 de mii de persoane – cadre didactice și științifice din toate instituțiile de învățământ – vor primi o plată unică în valoare de 5 mii de lei, iar peste 35 de mii de cadre non-didactice vor beneficia de 3 mii de lei. În premieră, această plată va fi acordată pentru întregul sistem de învățământ public – în total peste 100 de mii de persoane.

De asemenea, o plată unică în valoare de 5000 de lei va fi oferită celor peste 10 mii de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne – salvatori, polițiști și carabinieri, care protejează siguranța cetățenilor și asigură ordinea publică în țara noastră.

În același timp, în urma rectificării bugetare, circa 1700 de angajați, personal artistic din instituțiile teatral-concertistice al căror fondator este Ministerul Culturii, vor primi cu 25% mai mult – un actor va avea un salariu de 8500 de lei, cu 1500 de lei mai mult decât în prezent, iar un regizor va primi 11 210 lei, cu 2 mii de lei mai mult decât salariul curent.

Suplimentar, Guvernul va aloca 100 de milioane de lei pentru repararea drumurilor, 300 de milioane de lei pentru proiectele de dezvoltare a satelor și orașelor și pentru Programul „Satul european”, precum și 100 de milioane de lei drept spor pentru agricultură care va sprijini fermierii în dezvoltarea afacerilor și deschiderea a noi locuri de muncă. Totodată, alte 352 milioane de lei au fost identificate în vederea acoperirii cheltuielilor pentru energia electrică și căldură, suportate de școli, grădinițe, spitale și alte instituții bugetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!