G7 golește cufărul de război a lui Putin. Interzice importul de aur rusesc

Preşedintele american Joe Biden şi omologii săi din G7 vor conveni asupra unei interdicţii de import de aur nou din Rusia, în contextul în care vor extinde sancţiunile împotriva Moscovei pentru războiul său împotriva Ucrainei, a declarat sâmbătă pentru Reuters o sursă familiarizată cu acest subiect, scrie Bloomberg.

Statele Unite au mobilizat lumea pentru a impune Rusiei costuri economice rapide şi semnificative pentru a-i refuza preşedintelui Vladimir Putin veniturile de care are nevoie pentru a-şi finanţa războiul din Ucraina.

Potrivit sursei, Departamentul de Trezorerie al SUA va emite marţi o hotărâre de interzicere a importului de aur nou în SUA, într-o măsură menită să izoleze şi mai mult Rusia de economia mondială prin împiedicarea participării sale pe piaţa aurului.

Departamentul Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze.

Sancţiunile occidentale împotriva Rusiei nu au vizat direct transporturile comerciale de aur, dar multe bănci, transportatori şi rafinării au încetat să mai tranzacţioneze cu metalul rusesc după începerea conflictului din Ucraina.

Aurul este un activ crucial pentru banca centrală rusă, care s-a confruntat cu restricţii de acces la unele dintre activele sale deţinute în străinătate din cauza sancţiunilor occidentale.

Acţiunile minerilor ruşi de aur tranzacţionate în străinătate s-au prăbuşit în acest an, pe fondul dificultăţilor, inclusiv în ceea ce priveşte vânzarea de aur şi rambursarea împrumuturilor către băncile sancţionate.

Rusia produce în jur de 10% din aurul extras la nivel mondial în fiecare an. Deţinerile sale de aur s-au triplat de când a anexat Crimeea în 2014.

Interzicerea importului de aur rusesc ar fi cea mai recentă dintre mai multe plutoane de sancţiuni care vizează Moscova de la invazia sa din 24 februarie în Ucraina, care a făcut mii de morţi sau răniţi.

De când a început ceea ce numeşte o operaţiune specială de demilitarizare a Ucrainei, Rusia a bombardat oraşe până la dărâmături şi au fost găsite cadavre de civili în oraşele în care forţele sale s-au retras. Aceasta neagă că a vizat civili şi spune, fără dovezi, că semnele de atrocităţi au fost înscenate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aur rusesc #G7 #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dumitru Alaiba, fost ministru al Economiei, a desemnat astăzi în cadrul Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care îl va înlocui pe Dumitru Ursu, al cărui mandat a expirat încă din 2023.

Mandatul vine cu un salariu estimativ de peste 1,2 milioane de lei anual, potrivit precedentului stabilit de actualii membri a consiliului, care au declarat un venit similar pentru aceeași funcție în anul 2024. Astfel, Alaiba se alătură cercului restrâns al bugetarilor de lux, într-o poziție fără expunere publică, dar cu beneficii substanțiale.

Potrivit ultimei declarații de avere, Dumitru Alaiba a acumulat în 2024 venituri totale de peste 1 milion de lei. Pe lângă salariul de 624.379 lei primit de la Ministerul Economiei, el a încasat sume importante din proiecte internaționale:

– 8.000 USD de la Organizația Națiunilor Unite,
– 13.000 EUR de la firma estoniană Journo Birds OU,
– 3.960 EUR de la Th!nk Europe,
– 200 EUR de la televiziunea publică din Estonia,
sumele echivalând în total cu peste 400.000 lei în valută.

În ceea ce privește patrimoniul, Alaiba deține patru apartamente, o casă, un teren și un automobil Volvo S60 fabricat în 2011. De asemenea, are conturi bancare în Moldova și Estonia cu solduri modeste (aprox. 70.000 lei și 2.200 EUR), dar și acțiuni în două firme din Estonia.

Totuși, profilul financiar include și împrumuturi considerabile: un credit de 845.000 lei de la Victoriabank, cu scadență în 2045, și un împrumut de 45.000 EUR luat în Estonia, scadent în 2046.

Alaiba este și fondatorul Centrului de Politici și Reforme Structurale – CPR Moldova, dar nu a declarat contracte cu statul moldovean.

Consiliul de Supraveghere al BNM are șapte membri, dintre care patru sunt desemnați de Parlament. Mandatul acestora este de regulă de cinci ani, iar atribuțiile vizează monitorizarea activității executive a băncii centrale.

În contextul în care economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de doar 0,1% în 2024, numirea fostului ministru într-o funcție atât de bine remunerată ridică semne de întrebare privind criteriile de selecție și recompensare a oficialilor de rang înalt.