Gavrilița curtată la funcția de Ambasador, Primar sau guvernator BNM!? „Voi lua o decizie în două luni”

Demisia Nataliei Gavrilița a stârnit mai multe discuții în spațiul public despre viitorul politic al fostului premier, și despre funcțiile pe care le-ar putea ocupa. Astfel, în presă s-a vehiculat că Gavrilița ar putea deveni viitorul Guvernator al Băncii Naționale. Totodată, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a declarat recent că o vede pe Natalia Gavrilița primar general al municipiului Chișinău, scrie REALITATEA.MD.

Pe de altă parte, pe canalele de Telegram se vehiculează informațiile că Natalia Gavrilița va fi numită în funcția de Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanii.

În cadrul unui offline cu presa, fostul prim-ministru a comentat aceste informații.

”BNM este o instituție independentă, unde este un guvernator numit pe un anumit mandat și cred că performanța BNM trebuie supusă unei evaluări mai serioase, dar în același timp cred că nu este corect să discutăm acum despre această poziție. Dacă această poziție devine vacantă, atunci putem să discutăm în societate cine ar fi cel mai potrivit om să conducă o astfel de instituție. Exact asta pot să vă spun despre candidatura la primărie, sunt multe discuții, toată lumea vrea să cunoască ce voi face în continuare. Eu pot să vă spun că întotdeauna mi-am dorit să creez un fond de investiții, de asemenea am propuneri să fiu pe consilii de administrare pe unele întreprinderi, am posibilitatea de carieră internațională, inclusiv cu impact asupra lucrurilor în Republica Moldova”, a declarat Gavrilița.

Fostul premier a promis că va face anunțul, doar după ce va lua o decizie finală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #functie #ambasador

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile americane intenționează să înăsprească în curând restricțiile asupra petrolului rusesc, vizând „flota umbră” utilizată pentru transportul acestuia și reducerea volumelor de export pe piața mondială, a declarat Dalip Singh, adjunctul consilierului președintelui SUA pentru securitate națională.

Potrivit acestuia, aceste măsuri vor contribui la privarea de finanțare a mașinăriei militare rusești. „Pe termen scurt, între șase luni și trei ani, dacă ne propunem să reducem veniturile Rusiei din vânzarea de petrol, acest lucru va fi realizat prin intermediul sancțiunilor și altor instrumente care vor viza hidrocarburile lor”, a declarat Singh în cadrul unei conferințe organizate de Carnegie Endowment for International Peace.

De asemenea, oficialul a subliniat că există și alte direcții care trebuie abordate pentru a diminua capacitățile militare ale Rusiei. „Neutralizarea mașinăriei militare rusești depinde de schimbarea intereselor țărilor terțe care produc componente ce ajung, în final, pe câmpul de luptă în favoarea Rusiei, sau de livrările de tranzit ale acestor mărfuri”, a adăugat Singh.

Printre țările care ajută Rusia să obțină componente pentru echipamente militare, Singh a menționat China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Totodată, el a subliniat că China este „cel mai mare încălcător” al regimului de sancțiuni impus de SUA.

Țările G7 au introdus un plafon de preț pentru petrolul rusesc la 60 de dolari pe baril și un plafon de 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere. Restricțiile impun ca firmele din țările G7 să nu poată oferi servicii de transport pentru produsele vândute la un preț mai mare decât acest plafon.