Gavrilița curtată la funcția de Ambasador, Primar sau guvernator BNM!? „Voi lua o decizie în două luni”

Demisia Nataliei Gavrilița a stârnit mai multe discuții în spațiul public despre viitorul politic al fostului premier, și despre funcțiile pe care le-ar putea ocupa. Astfel, în presă s-a vehiculat că Gavrilița ar putea deveni viitorul Guvernator al Băncii Naționale. Totodată, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a declarat recent că o vede pe Natalia Gavrilița primar general al municipiului Chișinău, scrie REALITATEA.MD.

Pe de altă parte, pe canalele de Telegram se vehiculează informațiile că Natalia Gavrilița va fi numită în funcția de Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanii.

În cadrul unui offline cu presa, fostul prim-ministru a comentat aceste informații.

”BNM este o instituție independentă, unde este un guvernator numit pe un anumit mandat și cred că performanța BNM trebuie supusă unei evaluări mai serioase, dar în același timp cred că nu este corect să discutăm acum despre această poziție. Dacă această poziție devine vacantă, atunci putem să discutăm în societate cine ar fi cel mai potrivit om să conducă o astfel de instituție. Exact asta pot să vă spun despre candidatura la primărie, sunt multe discuții, toată lumea vrea să cunoască ce voi face în continuare. Eu pot să vă spun că întotdeauna mi-am dorit să creez un fond de investiții, de asemenea am propuneri să fiu pe consilii de administrare pe unele întreprinderi, am posibilitatea de carieră internațională, inclusiv cu impact asupra lucrurilor în Republica Moldova”, a declarat Gavrilița.

Fostul premier a promis că va face anunțul, doar după ce va lua o decizie finală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #functie #ambasador

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie