Gavrilița curtată la funcția de Ambasador, Primar sau guvernator BNM!? „Voi lua o decizie în două luni”

Demisia Nataliei Gavrilița a stârnit mai multe discuții în spațiul public despre viitorul politic al fostului premier, și despre funcțiile pe care le-ar putea ocupa. Astfel, în presă s-a vehiculat că Gavrilița ar putea deveni viitorul Guvernator al Băncii Naționale. Totodată, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a declarat recent că o vede pe Natalia Gavrilița primar general al municipiului Chișinău, scrie REALITATEA.MD.

Pe de altă parte, pe canalele de Telegram se vehiculează informațiile că Natalia Gavrilița va fi numită în funcția de Ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanii.

În cadrul unui offline cu presa, fostul prim-ministru a comentat aceste informații.

”BNM este o instituție independentă, unde este un guvernator numit pe un anumit mandat și cred că performanța BNM trebuie supusă unei evaluări mai serioase, dar în același timp cred că nu este corect să discutăm acum despre această poziție. Dacă această poziție devine vacantă, atunci putem să discutăm în societate cine ar fi cel mai potrivit om să conducă o astfel de instituție. Exact asta pot să vă spun despre candidatura la primărie, sunt multe discuții, toată lumea vrea să cunoască ce voi face în continuare. Eu pot să vă spun că întotdeauna mi-am dorit să creez un fond de investiții, de asemenea am propuneri să fiu pe consilii de administrare pe unele întreprinderi, am posibilitatea de carieră internațională, inclusiv cu impact asupra lucrurilor în Republica Moldova”, a declarat Gavrilița.

Fostul premier a promis că va face anunțul, doar după ce va lua o decizie finală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #functie #ambasador

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.