Spania vrea să obțină 6 miliarde de euro din taxele impuse companiilor energetice și băncilor

Guvernul Spaniei intenţionează să obţină până în 2024 aproximativ şase miliarde de euro din taxele impuse companiilor energetice şi băncilor, după amendamentele adoptate în Parlament, a anunţat ministrul Bugetului, Maria Jesus Montero, transmite Reuters.

„Ne aşteptăm la venituri de 1,7 miliarde de euro din taxa pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi 1,3 miliarde de euro din taxarea băncilor, în total trei miliarde de euro pe an”, a declarat Montero.

Spania a aprobat până în 2024 taxe temporare pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi băncilor şi iniţial spera să obţină şapte miliarde de euro, bani cu care urma să finanţeze subvenţiile acordate gospodăriilor pentru a face faţă presiunilor asupra costului vieţii.

În noiembrie, Banca Centrală a Spaniei estimata că până în 2024 Guvernul va obţine în mod combinat cinci miliarde de euro din taxe, după ce Parlamentul a exceptat de la plata taxei activităţile reglementate pe plan intern şi operaţiunile din străinătate ale companiilor.

Firmele pot, de asemenea, face apel în mod individual împotriva autorităţilor fiscale pentru a cere rambursarea banilor, odată ce efectuează prima plată înainte de 20 februarie.

Montero a declarat că până acum companiile din energie au plătit taxe de 817 milioane de euro şi băncile de 637 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii energetice #taxe #Spania #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.