Gazprom a mărit livrările de gaze către Ungaria prin conducta Turkstream

Compania rusă Gazprom a mărit livrările de gaze către Ungaria prin conducta Turkstream, care aduce gazele prin Serbia, a declarat sâmbătă, 13 august, un oficial al Ministerului de Externe ungar.

Ungaria, membră a Uniunii Europene, a menţinut ceea ce numeşte relaţii pragmatice cu Moscova de la invadarea Ucrainei de către Rusia, creând tensiuni cu unii aliaţi ai Uniunii Europene dornici să adopte o linie mai dură.

Ungaria, care este dependentă în proporţie de 85% de gazul rusesc, se opune ferm ideii oricăror sancţiuni UE asupra importurilor de gaze ruseşti, iar prim-ministrul Viktor Orban a făcut lobby din greu pentru a obţine o scutire de la sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei ruseşti.

Ministrul de Externe Peter Szijjarto s-a întâlnit luna trecută cu omologul său rus Serghei Lavrov, la Moscova, solicitând încă 700 de milioane de metri cubi de gaze, pe lângă un acord de furnizare pe termen lung existent cu Rusia.

Conform unui acord ulterior, Gazprom a început să suplimenteze fluxurile de gaze către Ungaria, vineri, a declarat într-un comunicat secretarul de stat al Ministerului de Externe ungar, Tamas Menczer.

Menczer a spus că Gazprom va adăuga 2,6 milioane de metri cubi de gaze suplimentari pe zi, livrărilor convenite anterior, prin Turkstream în august, volumul livrărilor din septembrie fiind în negocieri.

Ungaria a stocat 2,84 miliarde de metri cubi de gaze până la jumătatea lunii iulie, cel mai scăzut nivel din acea perioadă din ultimii cinci ani, pe baza datelor furnizate de autoritatea naţională de reglementare a energiei.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de începerea războiului în Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, în cadrul acordului său pe termen lung cu Rusia, şi încă 1 miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria.

Acordul cu Gazprom este pe o perioadă de 15 ani, cu opţiune de modificare a cantităţilor achiziţionate după 10 ani.

#gaz #Ungaria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.