Gazprom a mărit livrările de gaze către Ungaria prin conducta Turkstream

Compania rusă Gazprom a mărit livrările de gaze către Ungaria prin conducta Turkstream, care aduce gazele prin Serbia, a declarat sâmbătă, 13 august, un oficial al Ministerului de Externe ungar.

Ungaria, membră a Uniunii Europene, a menţinut ceea ce numeşte relaţii pragmatice cu Moscova de la invadarea Ucrainei de către Rusia, creând tensiuni cu unii aliaţi ai Uniunii Europene dornici să adopte o linie mai dură.

Ungaria, care este dependentă în proporţie de 85% de gazul rusesc, se opune ferm ideii oricăror sancţiuni UE asupra importurilor de gaze ruseşti, iar prim-ministrul Viktor Orban a făcut lobby din greu pentru a obţine o scutire de la sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei ruseşti.

Ministrul de Externe Peter Szijjarto s-a întâlnit luna trecută cu omologul său rus Serghei Lavrov, la Moscova, solicitând încă 700 de milioane de metri cubi de gaze, pe lângă un acord de furnizare pe termen lung existent cu Rusia.

Conform unui acord ulterior, Gazprom a început să suplimenteze fluxurile de gaze către Ungaria, vineri, a declarat într-un comunicat secretarul de stat al Ministerului de Externe ungar, Tamas Menczer.

Menczer a spus că Gazprom va adăuga 2,6 milioane de metri cubi de gaze suplimentari pe zi, livrărilor convenite anterior, prin Turkstream în august, volumul livrărilor din septembrie fiind în negocieri.

Ungaria a stocat 2,84 miliarde de metri cubi de gaze până la jumătatea lunii iulie, cel mai scăzut nivel din acea perioadă din ultimii cinci ani, pe baza datelor furnizate de autoritatea naţională de reglementare a energiei.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de începerea războiului în Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, în cadrul acordului său pe termen lung cu Rusia, şi încă 1 miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria.

Acordul cu Gazprom este pe o perioadă de 15 ani, cu opţiune de modificare a cantităţilor achiziţionate după 10 ani.

#gaz #Ungaria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.