Gazprom a mărit livrările de gaze către Ungaria prin conducta Turkstream

Compania rusă Gazprom a mărit livrările de gaze către Ungaria prin conducta Turkstream, care aduce gazele prin Serbia, a declarat sâmbătă, 13 august, un oficial al Ministerului de Externe ungar.

Ungaria, membră a Uniunii Europene, a menţinut ceea ce numeşte relaţii pragmatice cu Moscova de la invadarea Ucrainei de către Rusia, creând tensiuni cu unii aliaţi ai Uniunii Europene dornici să adopte o linie mai dură.

Ungaria, care este dependentă în proporţie de 85% de gazul rusesc, se opune ferm ideii oricăror sancţiuni UE asupra importurilor de gaze ruseşti, iar prim-ministrul Viktor Orban a făcut lobby din greu pentru a obţine o scutire de la sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei ruseşti.

Ministrul de Externe Peter Szijjarto s-a întâlnit luna trecută cu omologul său rus Serghei Lavrov, la Moscova, solicitând încă 700 de milioane de metri cubi de gaze, pe lângă un acord de furnizare pe termen lung existent cu Rusia.

Conform unui acord ulterior, Gazprom a început să suplimenteze fluxurile de gaze către Ungaria, vineri, a declarat într-un comunicat secretarul de stat al Ministerului de Externe ungar, Tamas Menczer.

Menczer a spus că Gazprom va adăuga 2,6 milioane de metri cubi de gaze suplimentari pe zi, livrărilor convenite anterior, prin Turkstream în august, volumul livrărilor din septembrie fiind în negocieri.

Ungaria a stocat 2,84 miliarde de metri cubi de gaze până la jumătatea lunii iulie, cel mai scăzut nivel din acea perioadă din ultimii cinci ani, pe baza datelor furnizate de autoritatea naţională de reglementare a energiei.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de începerea războiului în Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, în cadrul acordului său pe termen lung cu Rusia, şi încă 1 miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria.

Acordul cu Gazprom este pe o perioadă de 15 ani, cu opţiune de modificare a cantităţilor achiziţionate după 10 ani.

#gaz #Ungaria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.