Moldova, paradisul studenților străini! Topul celor care aleg să vină la universitățile din țară

În prezent numărul studenților străini care învață în Moldova a ajuns la 5.154 persoane, în creștere cu 12% față de anul precedent. Studenții străini reprezintă deja 8,6% din numărul total de studenți, față de 1% acum 10 ani, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său

Potrivit lui, Moldova timp de 13 ani a înregistrat o scădere continuă a numărului de studenți în universități și doar acum 2 ani înregistrează o ușoară creștere. În primul an, creșterea a fost determinată de COVID-19 și dificultățile întâmpinate de tineri de a pleca peste hotare. Acum însă creșterea sau stoparea descreșterii numărului de studenți din universități se datorează aproape în exclusivitate creșterii numărului de studenți străini în Moldova.

„Creșterea impresionantă a numărului de studenți străini care au decis să învețe în Moldova se datorează în cea mai mare parte studenților din România. În ultimii 10 ani numărului de studenți din România care au decis să învețe în Moldova a crescut de 75 ori, de la 36 studenți în 2010/11 la 2.661 studenți în prezent. Astfel, fiecare al doilea student străin care învață în Moldova este din România”, a punctat Ioniță.

În acest an ponderea studenților din România a ajuns la 52%, comparativ cu ponderea de 3% acum 10 ani. Altfel spus studenții din România în prezent sunt mai mulți decât restul studenților străini luați împreună. De fapt studenții din 3 țări, România, Israel și India constituie 85% din toți studenții străini. În ultimii ani noi pierdem puternic studenții din Israel, fapt regretabil, dar care poate fi ușor remediat, dacă ar exista o politică clară de promovare a învățământului superior din Moldova în rândul studenților din alte țări.

„Dacă cineva crede că politica nu influențează economia vă greșiți amarnic. În perioada 2001-2010, numărul de studenți din România care învață în Moldova s-a redus de 13 ori, de la 478 în 2000/01 la doar 36 în 2010. De fapt în acea perioadă nu doar studenții din România au ezitat să vină la noi la studii, dar și din alte țări am înregistrat o scădere continuă a studenților. Drept consecință în anul de studii 2008/09 numărul studenților străini în Moldova a coborât la minimul de 1,2 mii persoane. În prezent Moldova înregistrează o creștere stabilă a numărului de studenți străini, care învață la noi și aceasta tendință poate fi una salvatoare pentru învățământul superior din Moldova”, opinează economistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#straini #Romania #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.