Gazprom suspectat de majorarea prețurilor la gazul natural. Comisia Europeană a demarat o anchetă în Germania

Comisia Europeană a efectuat o inspecţie surpriză la birourile din Germania ale companiei ruseşti Gazprom, pe care o suspectează că a provocat o majorare a preţului gazelor naturale în Europa prin de abuz de poziţie dominantă pe această piaţă, informează AFP.

Potrivit informațiilor, Rusia este suspectată încă de anul trecut că a limitat oferta de gaze naturale în Europa pentru a provoca o creştere a preţurilor, creştere care s-a agravat odată cu lansarea ofensivei ruseşti în Ucraina la finele lunii februarie.

Executivul comunitar a recunoscut, într-un comunicat publicat joi, că a efectuat inspecţii, împreună cu Autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei din Germania „la birourile mai multor companii care activează în domeniul furnizării, transportului şi stocării gazelor naturale din Germania”, scrie Agerpres.

Menționăm că Bruxelles-ul nu a confirmat că ancheta sa a vizat grupul rus Gazprom. În același timp, două surse europene au dezvăluit pentru AFP că investigaţiile care au avut loc miercuri au vizat birourile grupului rus, precum şi ale filialei sale de distribuţie de gaze naturale Wingas.

„Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă preliminară a anchetei privind presupusele practici anticoncurenţiale. Faptul că Comisia efectuează astfel de inspecţii nu înseamnă că întreprinderile se fac vinovate de un comportament anticoncurenţial şi nu prejudiciază rezultatul investigaţiei în sine”, a precizat Executivul UE.

Războiul din Ucraina a scos la lumină dependenţa extremă a Uniunii Europene de gazele naturale ruseşti, care asigură 40% din consumul său, ceea ce limitează capacitatea de acţiune a UE împotriva Moscovei.

#gaz natural #majorare #Germania #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligența artificială ar putea permite țărilor în curs de dezvoltare să realizeze într-un deceniu progrese care, în condiții obișnuite, ar necesita aproape un secol. Oportunitatea poate fi însă ratată dacă guvernele nu investesc rapid în energie, internet, competențe digitale și instituții eficiente, avertizează Banca Mondială.

Concluziile se regăsesc în raportul „World Development Report 2026: The Promise of Artificial Intelligence”, prezentat drept prima evaluare amplă a impactului inteligenței artificiale asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Potrivit documentului, locurile de muncă din țările bogate sunt de peste trei ori mai expuse riscului de automatizare prin intermediul inteligenței artificiale generative. Aproximativ 14,2% dintre locurile de muncă din economiile cu venituri ridicate ar putea fi afectate, comparativ cu 4,5% în țările cu venituri mici și medii.

În același timp, 16,2% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea înregistra o creștere semnificativă a productivității datorită AI. Proporția este apropiată de cea de 18,7% estimată pentru țările bogate.

Astfel, cea mai mare oportunitate pentru economiile emergente nu constă în înlocuirea angajaților, ci în amplificarea capacităților acestora.

„Inteligența artificială le-a oferit economiilor în curs de dezvoltare un colac de salvare, iar acestea ar trebui să profite de el”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte principal și economist-șef al Grupului Băncii Mondiale.

Potrivit lui, țările sărace nu au nevoie neapărat de modele lingvistice uriașe sau de centre de date costisitoare. Instrumentele AI mai mici și mai ieftine, adaptate condițiilor locale, pot îmbunătăți accesul populației la servicii medicale, educație, justiție și consultanță agricolă.

Raportul arată că inteligența artificială este deja utilizată pentru analizarea informațiilor, îmbunătățirea prognozelor și furnizarea serviciilor publice la scară mai largă. Medicii pot primi sprijin în stabilirea diagnosticelor, agricultorii pot lua decizii mai bune privind culturile, iar întreprinderile își pot crește productivitatea.

Guvernele pot folosi AI pentru colectarea impozitelor, administrarea programelor sociale, intervențiile în caz de dezastre, educație și sănătate.

Oportunitatea apare într-un moment în care economiile în curs de dezvoltare traversează cea mai slabă perioadă de creștere medie din ultimele trei decenii. Banca Mondială consideră că AI ar putea îmbunătăți semnificativ performanța economică până la sfârșitul actualului deceniu.

Beneficiile nu sunt însă garantate. Cele mai avansate sisteme sunt dezvoltate de un număr restrâns de țări și companii, în timp ce multe economii nu dispun de electricitate suficientă, conexiuni stabile la internet, date locale, specialiști și instituții capabile să adopte aceste tehnologii.

În lipsa unor măsuri deliberate, AI ar putea adânci diferențele dintre state, accentua inegalitățile interne, concentra puterea economică și reduce încrederea populației în instituțiile publice.

Banca Mondială recomandă o strategie în trei etape: adoptarea instrumentelor deja disponibile, adaptarea acestora la condițiile locale și, ulterior, dezvoltarea treptată a unor tehnologii avansate.

Raportul avertizează și asupra riscurilor privind protecția datelor, discriminarea algoritmică și drepturile cetățenilor. Autoritățile sunt îndemnate să încurajeze utilizarea responsabilă a AI, să aplice legislația existentă atunci când apar prejudicii și să evite fragmentarea reglementărilor la nivel internațional.

„Fereastra pentru a face lucrurile corect este îngustă”, avertizează Gaurav Nayyar, directorul raportului. Potrivit acestuia, țările care construiesc acum infrastructura energetică și digitală necesară vor fi cele mai bine poziționate pentru a transforma inteligența artificială într-un motor al dezvoltării.