Stoltenberg: NATO remarcă o regrupare a trupelor ruse în Ucraina şi se aşteaptă la noi atacuri

Trupele ruse ”nu se retrag, ci se repoziţionează” în Ucraina, iar NATO se aşteaptă la ”ofensive suplimentare” ale acestora, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit AFP şi Reuters.

„Conform informaţiilor noastre, unităţile ruse nu se retrag, ci se repoziţionează. Rusia încearcă să-şi regrupeze forţele, să le reaprovizioneze şi să-şi consolideze ofensiva în regiunea Donbas”, a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă, după ce miercuri Rusia promisese că, în urma negocierilor „substanţiale” desfăşurate cu Ucraina la Istanbul, îşi va diminua semnificativ activităţile militare în direcţia Kievului şi în zona oraşului Cernigov. În acelaşi timp, Rusia menţine presiunea asupra Kievului şi a altor oraşe. Aşadar, ne putem aştepta la alte acţiuni ofensive, care vor aduce încă şi mai multă suferinţă”, a adăugat secretarul general al NATO.

Stoltenberg a mai spus că Alianţa încă nu este convinsă că Rusia negociază cu bună credinţă, întrucât obiectivul militar al Moscovei de la lansarea invaziei în Ucraina nu s-a schimbat. El a asigurat că statele NATO vor continua să furnizeze Ucrainei arme atât timp cât este necesar.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, colonelul Oleksandr Motuzianik, declarase miercuri că trupele ruse au efectuat o retragere parţială din împrejurimile Kievului, dar se regrupează în vederea reluării operaţiunilor ofensive concentrate pe încercuirea forţelor ucrainene din estul ţării.

Şi Ministerul rus al Apărării a difuzat miercuri o declaraţie în care menţiona că trupele ruse se regrupează lângă Kiev şi Cernigov pentru a se concentra pe alte zone esenţiale şi a ”elibera” complet Donbasul, estul separatist prorus al Ucrainei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#stoltenberg #NATO #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.