La mai bine de trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a Europei rămâne fragilă. Dacă în criza energetică din 2022–2023 gazul natural lichefiat (LNG) din SUA a umplut golul lăsat de importurile rusești, astăzi, relațiile tensionate cu Washingtonul și politicile comerciale impredictibile ale președintelui Donald Trump stârnesc noi îngrijorări în rândul companiilor europene, potrivit Reuters.
În acest context, executivi din marile companii ale Uniunii Europene au început să sugereze ceea ce era de neconceput în urmă cu doar un an: o revenire limitată a gazului rusesc în mixul energetic al Europei, inclusiv prin contracte cu gigantul Gazprom.
Declarațiile vin în pofida angajamentului UE de a renunța la gazul rusesc până în 2027, un obiectiv stabilit în urma invaziei din 2022. Didier Holleaux, vicepreședinte al grupului francez Engie, a declarat pentru Reuters că, „dacă în Ucraina se va ajunge la o pace rezonabilă, Europa ar putea reveni la importuri de 60-70 miliarde metri cubi anual, inclusiv LNG”. Rusia, potrivit acestuia, ar putea acoperi din nou 20–25% din necesarul european, în scădere față de 40% înainte de război.
Patrick Pouyanne, directorul general al TotalEnergies, avertizează la rândul său că Europa nu ar trebui să se bazeze prea mult pe gazul american: „Trebuie să ne diversificăm sursele, nu să depindem de una sau două țări”. Total exportă LNG din SUA, dar și din Rusia, prin compania privată Novatek.
În Germania, stat profund afectat de pierderea gazului ieftin din Rusia, presiunea vine direct din industrie. Christof Guenther, directorul InfraLeuna, care operează un parc chimic major, afirmă că reluarea livrărilor prin conducte ar scădea prețurile mai eficient decât orice program de subvenții. „Suntem într-o criză severă și nu putem aștepta. Mulți colegi sunt de acord, chiar dacă este un subiect tabu”, a spus acesta.
Un sondaj Forsa relevă că 49% dintre locuitorii regiunii Mecklenburg-Vorpommern – punctul de sosire al gazoductului Nord Stream – doresc revenirea gazului rusesc. În întreaga Germanie, aproape o treime din alegători au votat partide pro-Rusia la alegerile federale din februarie.
În paralel, Trump folosește gazul ca monedă de schimb în negocierile comerciale și cere UE să-și reducă excedentul comercial. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a recunoscut că „vom avea nevoie de mai mult LNG”, în timp ce experții avertizează că SUA ar putea limita exporturile dacă prețurile interne cresc.
Pe fondul incertitudinilor, companiile europene încep să conteste interdicția absolută privind gazul rusesc. Unele, precum Uniper (Germania) și OMV (Austria), au obținut deja despăgubiri de miliarde de euro în instanță pentru livrările neonorate de Gazprom.
Între timp, Ucraina privește cu îngrijorare o eventuală reabilitare a gazului rusesc, într-un moment în care DTEK – cea mai mare companie energetică privată a țării – speră să importe LNG american și să-l exporte spre Europa prin capacitățile sale de stocare.
„E greu să comentez, ca ucrainean, dar sper că liderii europeni au învățat lecțiile trecutului în relația cu Rusia”, a declarat Maxim Timcenko, CEO DTEK.
Criza energetică, tensiunile transatlantice și realitățile economice riscă să redefinească politica energetică a Europei – din nou, sub presiunea gazului.
