Gest unic în Europa o ţară va dona 11% din bugetul său militar Ucrainei

Muntenegru va dona 11% din bugetul său militar Ucrainei, a anunţat luni biroul premierului, conform CNN.

Această donaţie, alături de „primirea a mii de refugiaţi”, arată „determinarea clară a guvernului muntenegrean de a sprijini apărarea ucrainenilor”, se arată în declaraţia biroului premierului muntenegrean Dritan Abazović.

Termenii au fost conveniţi de Abazović şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care au semnat luni o declaraţie comună, potrivit canalului Telegram al lui Zelenski.
„Astăzi, am semnat declaraţia comună, care defineşte domeniile prioritare de cooperare între Ucraina şi Muntenegru în cadrul cursului strategic al ţării noastre de a dobândi statutul de membru deplin al NATO”, a declarat Zelenski în postarea de pe Telegram.

„Sunt recunoscător Muntenegrului pentru sprijinul politic puternic şi ajutorul practic important acordat Ucrainei”, a adăugat el.
Abazović a declarat pe Twitter că Muntenegru „vrea pace”. „De aceea, ne exprimăm sprijinul fără echivoc pentru Ucraina şi poporul său în vederea protejării integrităţii, suveranităţii şi dreptului la o viaţă liberă”, a adăugat Abazović.

#muntenegru #buget #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează cel mai mare număr de studenți străini din istorie, însă autoritățile și universitățile nu exploatează pe deplin potențialul economic și educațional pe care îl oferă acest fenomen. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analizei, în anul universitar 2025–2026, universitățile din Republica Moldova găzduiesc 6.423 de studenți străini, cu 667 mai mulți decât în anul precedent. Astfel, unul din zece studenți din țară provine din străinătate, iar ponderea acestora a crescut de la doar 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026.

„Studenții străini sunt un fenomen care merită luat în considerare și reprezintă o oportunitate pe care Republica Moldova încă nu o explorează la maximum”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Cei mai mulți studenți străini provin din România, care reprezintă 56,4% din total. Urmează India (19%), Ucraina (8,6%), Turcia (6,9%), Israel (6,7%), Federația Rusă (1,2%) și Azerbaidjan (1,1%).

Expertul susține că atragerea studenților internaționali poate deveni un motor de dezvoltare pentru universități și economie. În opinia sa, Republica Moldova ar trebui să profite de interesul tot mai mare al tinerilor din România pentru studiile în limba română, să extindă programele de învățare a limbii române pentru studenții străini și să valorifice mai eficient oportunitatea creată de războiul din Ucraina pentru atragerea studenților ucraineni.

Totodată, analiza arată că Republica Moldova a pierdut în ultimii ani aproximativ 3.500 de studenți străini, pe fondul reducerii numărului de tineri veniți din Israel, Siria, Iordania, Ucraina, Turcia, Federația Rusă, India, Italia, Sudan și Statele Unite. Numărul studenților din Israel, de exemplu, s-a diminuat de la peste 2.000 la doar 431.

Veaceslav Ioniță consideră că Ministerul Educației, Ministerul Economiei și conducerile universităților trebuie să intensifice eforturile pentru promovarea internațională a instituțiilor de învățământ superior.

„Ei pot deveni o salvare pentru universitățile noastre și contribuie la creșterea calității studiilor și a capacității instituțiilor de a produce cunoaștere și cercetare”, a declarat expertul.

Analiza relevă și o schimbare importantă în evoluția sistemului universitar. Dacă în anul universitar 2006–2007 Republica Moldova avea aproximativ 128.000 de studenți, în prezent numărul acestora s-a redus la 62.900. Totuși, în ultimii doi ani tendința s-a inversat: numărul studenților moldoveni a crescut cu 2.400 în 2024–2025 și cu încă 4.000 în 2025–2026, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Aproximativ 20% din această evoluție se datorează majorării numărului de studenți străini.

În același timp, reducerea populației universitare din ultimii 20 de ani a dus și la diminuarea numărului de cadre didactice, de la 6.571 la 3.601, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 45%.

Potrivit lui Ioniță, dezvoltarea învățământului superior trebuie privită și ca o oportunitate economică. Exportul serviciilor educaționale a ajuns în trimestrul al doilea al acestui an la 138,1 milioane de dolari în valoare anualizată, ceea ce confirmă că educația poate deveni o sursă importantă de venit pentru economia Republicii Moldova.