Gigantul petrolier Exxon dă în judecată Uniunea Europeană. Care este acuzația adusă Bruxelles-ului

Grupul petrolier american Exxon Mobil dă în judecată Uniunea Europeană, în încercarea de a o forţa să renunţe la noua taxă excepţională impusă grupurilor petroliere, argumentând că Bruxelles-ul şi-a depăşit autoritatea legală prin impunerea taxei, transmite Reuters.

Impozitul pe profit excepţional este ”contraproductiv”, descurajează investiţiile şi subminează încrederea investitorilor, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Exxon, Casey Norton.

Exxon va lua în considerare taxa, în timp ce ia în considerare investiţiile viitoare de mai multe miliarde de euro în aprovizionarea cu energie şi tranziţia Europei, a spus el.

”Dacă investim aici depinde în primul rând de cât de atractivă şi competitivă va fi Europa”, a spus Norton.

Financial Times a scris pentru prima dată despre acest proces, miercuri.

Taxele excepţionale pe profit impuse de Europa ar putea costa cel puţin 2 miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2023, a declarat directorul financiar Kathryn Mikells, într-o discuţie cu analiştii, pe 8 decembrie.

Exxon a declarat că a investit 3 miliarde de dolari în ultimul deceniu în proiecte de rafinării în Europa. Proiectele ajută grupul să livreze mai multe produse energetice, într-un moment în care Europa încearcă să-şi reducă importurile din Rusia.

#exxon #Bruxelles #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.