Gigantul petrolier Exxon dă în judecată Uniunea Europeană. Care este acuzația adusă Bruxelles-ului

Grupul petrolier american Exxon Mobil dă în judecată Uniunea Europeană, în încercarea de a o forţa să renunţe la noua taxă excepţională impusă grupurilor petroliere, argumentând că Bruxelles-ul şi-a depăşit autoritatea legală prin impunerea taxei, transmite Reuters.

Impozitul pe profit excepţional este ”contraproductiv”, descurajează investiţiile şi subminează încrederea investitorilor, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Exxon, Casey Norton.

Exxon va lua în considerare taxa, în timp ce ia în considerare investiţiile viitoare de mai multe miliarde de euro în aprovizionarea cu energie şi tranziţia Europei, a spus el.

”Dacă investim aici depinde în primul rând de cât de atractivă şi competitivă va fi Europa”, a spus Norton.

Financial Times a scris pentru prima dată despre acest proces, miercuri.

Taxele excepţionale pe profit impuse de Europa ar putea costa cel puţin 2 miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2023, a declarat directorul financiar Kathryn Mikells, într-o discuţie cu analiştii, pe 8 decembrie.

Exxon a declarat că a investit 3 miliarde de dolari în ultimul deceniu în proiecte de rafinării în Europa. Proiectele ajută grupul să livreze mai multe produse energetice, într-un moment în care Europa încearcă să-şi reducă importurile din Rusia.

#exxon #Bruxelles #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.