Deficit de curent electric! Chișinăul cumpără din nou din România la un preț de 90 de euro MWh

SA Energocom a semnat un nou contract de vânzare-cumpărare a energiei electrice pentru luna ianuarie 2023 cu SN Nuclearelectrica SA din România ce prevede achiziția a 10 MWh bandă pe timp de noapte și 30 MWh bandă pe timp de zi. Prețul energiei, conform acestui contract, este de 450 RON/MWh (90 de euro MWh), anunță compania de stat Energocom

În rezultat, se prognozează ca din totalul necesarului de consum al energiei electrice pentru malul drept al Nistrului, în luna ianuarie, circa 60% va fi asigurat de MGRES, cca 30% va constitui energia electrică produsă de CET-uri şi din surse regenerabile. Alte aproximativ 10% din necesar vor fi procurate de la furnizori din România, inclusiv pentru a acoperi deficitul de energie în orele de vârf.

Conform Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale, SA Energocom este împuternicită să procure energie electrică pentru perioada ianuarie-martie 2023.

În luna noiembrie, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livărilor de energie electrică de către centrala de la Cuciurgan. Or, Chișinăul a fost nevoit să cumpere energie electrică de pe piața din România la un preț mediu de 231 euro MW/h. În rezultat tarifele pentru populație au ajuns la aproape 6 lei KW/h.

Ulterior, în decembrie s-a renunțat la curentul din România în favoarea energiei de la Cuciurgan după ce Chișinăul a cedat cele 5,7 mil. metri cubi de gaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nuclearelectrica #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.