Giurgiulești în derivă, Ungheni în impas: Moldova pierde 400.000 tone din exporturile maritime

Exporturile Republicii Moldova pe cale navală au înregistrat o contracție severă în prima jumătate a anului 2025, după un an 2024 marcat de creșteri. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în perioada ianuarie–iunie 2025, doar 216 nave au transportat mărfuri moldovenești, totalizând 576,5 mii tone, ceea ce reprezintă o scădere de 38% față de perioada similară a anului precedent, când au fost exportate 925,4 mii tone prin intermediul a 472 de nave.

Această diminuare abruptă vine pe fondul scăderii producției agricole din sezonul 2024/2025 și a reducerii accentuate a exporturilor de produse din prelucrarea cerealelor. Deși cerealele au continuat să reprezinte cea mai mare parte a exporturilor, cu un volum de 506,4 mii tone (echivalentul a 88% din total), nivelul este cu 30% mai mic față de anul trecut. Cele mai puternice scăderi s-au înregistrat la grâu, care a pierdut aproape jumătate din volumul exportat (-48%), coborând la 191,6 mii tone, și la porumb, cu un recul similar de 47%. Exporturile de orz au scăzut dramatic, cu 95%, până la un volum nesemnificativ de 1,5 mii tone. Singura excepție notabilă este floarea-soarelui, care și-a dublat volumul exportat, înregistrând o creștere de 90% și ajungând la 196,2 mii tone, reprezentând 34% din totalul exporturilor cerealiere.

Produsele din prelucrarea cerealelor au suferit o prăbușire istorică, cu o scădere de 87% a volumelor exportate, de la 175 mii tone în 2024 la doar 22,9 mii tone în primul semestru din 2025. Exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost cu 81% mai mici, iar livrările de șrot și peleți au fost complet sistate. Alte categorii de export au înregistrat și ele scăderi: animalele vii cu 35%, iar produsele petroliere, precum motorina, cu același procent. În contrast cu această tendință generală de reducere, exporturile de fier uzat au cunoscut o creștere semnificativă de 157%, ajungând la 42,4 mii tone și ocupând o cotă de 7% din totalul exporturilor navale.

Pe partea importurilor, scăderea a fost mai moderată. În perioada ianuarie–iunie 2025, Moldova a importat 504,3 mii tone de mărfuri pe cale navală, cu 9% mai puțin față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 555,1 mii tone. Cele mai mari volume au fost înregistrate la materialele de construcții – griblură, nisip, pietriș și perlit – care au totalizat 165 mii tone, în scădere cu 18%. Importurile de motorină și benzină s-au redus fiecare cu 26%, ajungând la 83,9 mii tone, respectiv 37,4 mii tone. Fertilizanții, esențiali pentru agricultură, au înregistrat o ușoară reducere de 5%, menținând un nivel ridicat de 78,8 mii tone. În schimb, importurile de minereuri, cărbune și metale au crescut cu 39%, ajungând la 102,2 mii tone și ocupând 20% din total. În premieră, au fost înregistrate și importuri de ulei de floarea-soarelui (1,3 mii tone), precum și de utilaje și traverse pentru calea ferată (7,5 mii tone), indicând o ușoară diversificare a structurii importurilor.

Analiza comparativă între porturile Giurgiulești și Ungheni scoate în evidență o contracție generală a activității portuare, dar și diferențe clare în profilul funcțional al celor două puncte logistice. Volumul total de mărfuri exportate prin portul Giurgiulești s-a redus cu 28%, ajungând la 442,4 mii tone, în timp ce portul Ungheni a înregistrat o scădere și mai accentuată, de 57%, până la 134,1 mii tone. Giurgiuleștiul a rămas axat în principal pe exportul de cereale, gestionând 375,5 mii tone, adică 85% din totalul său, însă cu o reducere de 11% față de anul precedent. Porumbul a scăzut cu 55%, dar floarea-soarelui a crescut cu 125%. În schimb, exporturile de produse procesate, precum uleiul, au scăzut cu 81%, iar cele de șrot și peleți au fost sistate complet.

La Ungheni, port cu profil preponderent agricol, scăderile au fost abrupte: cerealele au coborât de la 303,7 mii tone la doar 130,9 mii tone, iar grâul și orzul au înregistrat scăderi de 72%, respectiv 89%. Porumbul a crescut ușor (+67%) de la un volum inițial redus. Portul Ungheni a rămas singurul prin care s-au exportat animale vii, dar volumul acestora a scăzut cu 35%, ajungând la 3,1 mii tone.

Per ansamblu, în prima jumătate a anului 2025, volumul total de mărfuri tranzitat prin porturile Giurgiulești și Ungheni a scăzut de la 1,48 milioane tone la 1,08 milioane tone, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 27%. Portul Giurgiulești a operat 797 mii tone, cu 24% mai puțin, iar Ungheni doar 283 mii tone, în scădere cu 35%.

În concluzie, economistul Iurie Rija avertizează că acest recul accentuat al activității portuare reflectă impactul cumulativ al problemelor din sectorul agricol și al unei structuri de export vulnerabile. În acest context, modernizarea infrastructurii logistice și extinderea capacităților portuare – în special pe axa Leova–Giurgiulești – devin priorități strategice. Investițiile în adâncirea navigabilă a Prutului, în digitalizarea procedurilor vamale și în diversificarea capacităților de acostare sunt esențiale pentru consolidarea poziției Moldovei ca un coridor logistic eficient la Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #ungheni #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața auto din Uniunea Europeană continuă să se schimbe rapid, iar mașinile electrice și producătorii asiatici câștigă tot mai mult teren. Datele publicate joi, 24 septembrie, de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA) arată că, în primele opt luni ale anului, automobilele complet electrice au ajuns la 21,7% din totalul înmatriculărilor de mașini noi din UE, cu aproape șase puncte procentuale peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

În același timp, piața auto europeană a crescut cu 5,3% în primele opt luni, până la aproximativ 7,55 milioane de automobile noi. În luna iulie, înmatriculările au fost cu 3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar în august avansul a ajuns la 4,5%, potrivit datelor ACEA.

Mașinile hibride plug-in au reprezentat aproximativ 10% din piață, în timp ce modelele hibride clasice au continuat să fie una dintre cele mai populare opțiuni pentru cumpărătorii europeni. Evoluția confirmă tendința observată încă din prima jumătate a anului: în iunie, automobilele complet electrice aveau deja o cotă de 20,7%, față de 15,6% cu un an mai devreme.

Creșterea vânzărilor de automobile electrice este însă strâns legată de politicile de sprijin adoptate în mai multe state europene. ACEA a remarcat în rapoartele sale că cererea este susținută în principal de măsuri fiscale, facilități și scheme de stimulare pentru vehiculele electrificate.

Expertul EY Constantin M. Gall avertizează însă că avansul pieței nu trebuie interpretat automat drept o revenire solidă a industriei auto europene. Potrivit analizei sale, stimulentele pentru mobilitatea electrică au un rol important în creșterea actuală, iar eliminarea acestora ar putea afecta puternic cererea pentru automobilele electrice.

În paralel cu electrificarea pieței, Europa asistă la o ascensiune rapidă a producătorilor chinezi. Datele ACEA pentru primele opt luni arată că grupul Geely și-a păstrat o cotă de 2,7%, în timp ce BYD și-a majorat cota de la 0,9% la 2,4%. SAIC Motor a urcat de la 1,9% la 2,2%, iar Chery Automobile, compania din spatele mărcilor Omoda și Jaecoo, a crescut de la 0,5% la 1,5%. Leapmotor a ajuns la 0,8%.

Împreună, aceste companii chineze au ajuns la o cotă de aproximativ 9,6% din piața europeană a automobilelor noi, comparativ cu 6,2% în urmă cu un an. Cifrele indică o creștere de peste trei puncte procentuale într-un singur an.

BYD este unul dintre producătorii care au avansat cel mai rapid. Potrivit datelor citate de presa britanică, compania a vândut aproximativ 177 000 de automobile în primele opt luni în UE, cu 163% mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Geely a rămas cel mai bine vândut grup chinez din această piață, cu aproximativ 205 000 de automobile, în timp ce producătorii europeni tradiționali păstrează în continuare volume mult mai mari.

Presiunea asupra producătorilor europeni vine într-un moment în care aceștia trebuie să accelereze trecerea către automobile electrice și, în același timp, să facă față concurenței unor companii chineze care vin cu o gamă tot mai largă de modele. În septembrie, ACEA a atras atenția și asupra unei alte probleme: infrastructura de încărcare se extinde, însă rămâne insuficientă pentru ritmul de electrificare urmărit de Uniunea Europeană. În iunie 2026, capacitatea publică de încărcare ajunsese la 41,6 GW, cu 29% mai mult decât cu un an înainte, iar numărul stațiilor publice crescuse cu 21%.

#Europa #masini electrice