Guvernul a aprobat Regulamentul de atribuire a categoriilor de vulnerabilitate energetică

Guvernul a aprobat, astăzi, Regulamentul cu privire la atribuirea categoriilor de vulnerabilitate energetică și modul de stabilire şi plată a compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, Regulamentul stabilește procedura de acordare a categoriei de vulnerabilitate, modalitatea de plată a compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie și modul de înregistrare a consumatorului în sistemul de vulnerabilitate energetică pentru a beneficia de compensații.

Conform proiectului, pentru atribuirea categoriei de vulnerabilitate, înregistrarea în sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică” va fi efectuată în două moduri: individual sau asistat.

În cazul înregistrării individuale, persoanele vor completa un formular electronic, în care vor indica locul de trai, componența gospodării casnice, veniturile medii ale fiecărui membru al familiei, codul de identificare a consumatorului casnic în factură ș.a.

Persoanele care nu dispun de echipamente, nu au acces la internet sau nu au abilitățile necesare pentru a se înregistra individual pe platformă, vor fi asistate de bibliotecari sau de asistenții sociali comunitari. În acest caz, solicitantul va completa o cerere în format fizic, iar datele vor fi introduse ulterior în sistemul informațional de către registratori.

Solicitanții se vor putea înregistra pe platforma compensatii.gov.md o singură dată pe an și vor putea face modificări la datele declarate în primele 5 zile de la înregistrare.

Pentru stabilirea nivelului de vulnerabilitate vor fi urmați șapte pași:

testul de non-vulnerabilitate;
stabilirea minimului de cheltuieli ale gospodăriei casnice;
stabilirea venitului global lunar al gospodăriei casnice;
calculul venitului disponibil pentru achitarea energiei;
calculul costului energiei în perioada rece a anului pentru gospodăria casnică;
stabilirea raportului dintre cheltuielile pentru resursele energetice și veniturile gospodăriei casnice;
atribuirea categoriei de vulnerabilitate.

Atribuirea categoriei de vulnerabilitate energetică consumatorilor casnici se va efectua în baza unui coeficient, calculat ca raport exprimat în procente între cheltuielile pentru resursele energetice și venitul disponibil pentru achitarea energiei.

Pentru locurile de consum care nu au fost înregistrate de solicitanți în sistemul informațional va fi atribuită categoria de vulnerabilitate energetică medie.

După aprobarea Regulamentului de către Guvern, urmează a fi lansată platforma online compensații.gov.md, elaborată cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova, iar familiile vor putea să se înregistreze pentru atribuirea categoriei de vulnerabilitate. Ulterior, printr-o altă hotărâre de Guvern, va fi stabilită mărimea compensațiilor pentru fiecare categorie, care va fi acordată direct în facturile pentru energie.

#vulnerabilitate energetica #regulament #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.