Germania acuză SUA de prețuri „astronomice” la gaz

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a reproşat miercuri mai multor ţări, în primul rând SUA, că vând la preţuri foarte ridicate gazele care le înlocuiesc pe cele din Rusia, transmite AFP.

„Anumite ţări, chiar prietene, obţin adesea preţuri astronomice”, a declarat oficialul într-un interviu acordat ziarului regional Neue Osnabruecker Zeitung. „Asta creează o problemă”, a apreciat el, adăugând că a cerut Comisiei Europene să „discute” cu statele respective.

După ce a invadat Ucraina şi a fost sancţionată de Occident, Rusia a redus mai întâi semnificativ livrările de gaz către Germania, iar la începutul lui septembrie le-a sistat. Înainte de conflict, gazul rusesc reprezenta 55% din importuri.

Prin urmare, Berlinul a fost nevoit să îşi diversifice furnizorii şi a crescut considerabil volumul achiziţiilor de gaze naturale lichefiate (GNL), mult mai scumpe. La fel au procedat şi alte ţări europene, orientându-se în special către Statele Unite, iar ponderea GNL americane în importurile europene respective a crescut de la 28% anul trecut la 45% în prezent, scrie Agerpres.

Habeck s-a referit deci în primul rând la furnizorii americani, reamintind că „Statele Unite au făcut apel la noi când au explodat preţurile petrolului” şi apreciind că „o astfel de solidaritate ar fi utilă şi pentru amortizarea preţurilor gazelor”.

În primăvară, când preţurile la petrol erau în creştere, Statele Unite au făcut apel la rezerva strategică naţională pentru a reduce presiunea asupra pieţelor, iar aliaţii lor din Agenţia Internaţională pentru Energie au sprijinit acest efort, menţionează AFP.

Germania cere de asemenea Uniunii Europene să îşi coordoneze achiziţiile de gaze, pentru a obţine preţuri mai scăzute. Ministrul citat a afirmat că UE trebuie „să îşi pună în comun puterea pe piaţă şi să orchestreze un comportament de achiziţii inteligent şi sincronizat (…) astfel încât diferitele state din Uniune să nu liciteze unele împotriva altora”.

Berlinul a anunţat săptămâna trecută un plan de asistenţă în valoare de 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţului la gaze atât pentru populaţie, cât şi pentru economia germană. Iniţiativa a fost criticată de alte ţări europene, în special de Franţa şi Italia, care au acuzat Germania că acţionează de una singură.

#pret astronomic #gaz #Germania #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi