Guvernul cere încă 157 de milioane de euro de la UE după ce a bifat 18 reforme

Republica Moldova va solicita Uniunii Europene debursarea celei de-a treia tranșe și obținerea unei sume de aproximativ 157 de milioane de euro din Mecanismul de Reformă și Creștere de 1,9 miliarde de euro, după ce Guvernul a aprobat raportul privind implementarea reformelor și cererea oficială de plată.

Decizia a fost luată vineri, în cadrul ședinței Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică, prezidată de prim-ministrul interimar, Eugeniu Osmochescu. În cadrul reuniunii au fost aprobate raportul semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată și cererea prin care Republica Moldova va solicita debursarea celei de-a treia tranșe de finanțare din partea Uniunii Europene.

Potrivit autorităților, în primul semestru al anului 2026 au fost realizate 18 din cele 20 de măsuri prevăzute în Agenda de reforme aferentă Planului de Creștere pentru anii 2025–2027, ceea ce reprezintă peste 90% din obiectivele planificate. Rezultatele urmează însă să fie confirmate prin evaluarea finală a Comisiei Europene.

Valoarea totală a celei de-a treia tranșe este de 191,5 milioane de euro, însă aproximativ 157 de milioane de euro ar urma să fie transferate Republicii Moldova dacă evaluarea Comisiei Europene va fi favorabilă. Diferența reprezintă fonduri acordate anterior sub formă de prefinanțare, în anul 2025.

Guvernul susține că reformele implementate în ultimele șase luni au vizat domenii precum securitatea energetică, digitalizarea serviciilor publice, combaterea corupției, protecția mediului, integritatea academică și sprijinirea mediului de afaceri. Printre măsurile realizate se numără lansarea programelor „Casa Verde” și „CREȘTEM IMM”, aprobarea unor măsuri pentru consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale și produse petroliere, crearea cadrului pentru integrarea treptată a roamingului cu Uniunea Europeană și operaționalizarea platformei EcoAlert.

Planul de Creștere include și investiții majore finanțate din sprijinul european. În prezent sunt în etapa de operaționalizare patru proiecte importante: construcția Spitalului Regional Bălți, în valoare de 117 milioane de euro, programul de eficiență energetică pentru clădirile publice, cu un buget de 103,4 milioane de euro, modernizarea a 20 de școli printr-un proiect de 51,7 milioane de euro și reabilitarea a aproximativ 134 de kilometri de drumuri naționale, investiție estimată la 232,1 milioane de euro.

Executivul estimează că în semestrul al doilea al anului 2026 vor fi implementate încă 40 de măsuri de reformă, care ar putea aduce o nouă finanțare de 380,8 milioane de euro. Pentru anul 2027 sunt planificate 67 de măsuri, cu o valoare totală estimată a debursărilor de 593,4 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mecanismul de reformă și creștere #tranșa 2 #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.