Din 2 dolari în aproape 2,5 milioane: povestea unui portofel Bitcoin uitat timp de 16 ani

10 Iul. 2026, 12:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
10 Iul. 2026, 12:27 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un portofel cu bitcoin, rămas neatins timp de aproape 16 ani, a fost activat în această săptămână. Proprietarul necunoscut a transferat 40 de bitcoin, monede care în 2010 valorau împreună doar 2 dolari, iar astăzi valorează aproximativ 2,48 milioane de dolari.

Potrivit datelor BitinfoCharts, cei 40 BTC au ajuns în portofel în august 2010, când prețul unui bitcoin era de doar 0,06 dolari. La acea vreme, întreaga sumă valora aproximativ 2 dolari.

Pe 8 iulie 2026, proprietarul a mutat monedele pentru prima dată. În ziua tranzacției, un bitcoin era cotat la aproximativ 62 200 de dolari, ceea ce înseamnă că valoarea celor 40 de monede a ajuns la aproape 2,5 milioane de dolari. Practic, investiția s-a apreciat de peste un milion de ori în aproape 16 ani.

Specialiștii spun că portofelul datează din așa-numita „epocă Satoshi” – perioada de început a bitcoinului, când creatorul criptomonedei, cunoscut sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, era încă activ în comunitate.

În 2010 nu existau burse de criptomonede, iar bitcoinii erau obținuți în principal prin minare pe calculatoare obișnuite. Recompensa pentru validarea unui bloc era de 50 BTC. Din istoricul tranzacțiilor reiese că acea recompensă a fost împărțită: 10 bitcoin au fost trimiși către o altă adresă, iar ceilalți 40 au rămas în același portofel, unde au fost păstrați fără nicio mișcare timp de aproape 16 ani.

Nu este un caz izolat. În luna aprilie, un alt investitor din „epoca Satoshi” a transferat bitcoini în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari, după ce îi păstrase încă din 2011, când un bitcoin costa doar aproximativ 0,4 dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Aug. 2026, 12:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Aug. 2026, 12:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.