Guvernul dă cu o mână, dar scumpirile iau cu două! Inflația își reduce din turații, dar tot ridicată rămâne

Creșterea inflației anuale care ar putea atinge 30% în acest an erodează puterea de cumpărare a populației și descurajează creșterea economică, potrivit prognozei Institutului de Economie Finanțe și Statistică.

„Angajatorii au continuat să majoreze salariile și în acest an, însă creșterile operate se plasează cu mult sub nivelul inflației. În prima jumătate a anului s-a diminuat volumul remitențelor obținute de peste hotare. În lunile iulie-august transferurile de peste hotare către persoanele fizice au crescut ușor și, în acest context, se estimează că în 2022 valoarea nominală a acestora va fi mai mare față de nivelul anului trecut, însă în termeni reali se va atesta o scădere. În aceste condiții majorările prețurilor vor afecta negativ consumul”, se mai arată în analiza INCE.

Economiștii se așteaptă ca Banca Națională să continue să urmeze o politică monetară restrictivă pentru a reduce riscurile inflaționiste, iar spațiul de manevră în politica bugetară va fi limitat din cauza necesității de a sprijini mediul de afaceri și grupurile social vulnerabile în fața creșterii mari a prețurilor.

Cu toate acestea, în acest an, creșterea exporturilor aduce o contribuție pozitivă la dinamica economică – până la sfârșitul anului, experții se așteaptă la o creștere a exporturilor cu 45% (la 4,5 miliarde USD) și a importurilor cu 27%, comparativ cu 2021. în același timp, odată cu creșterea incertitudinii, activitatea investițională în Moldova va fi anemică.

Experții consideră că, în contextul crizelor globale, țările în curs de dezvoltare, inclusiv Republica Moldova, sunt expuse riscului crescut din cauza resurselor limitate de sprijinire a afacerilor și a populației.

În contextul majorării tarifelor la gaz și căldură și energie, autoritățile au anunța măsuri de sprijin pentru populație, în funcție de vulnerabilitatea energetică.

La începutul lunii octombrie, Banca Mondială (BM) a retrogradat prognoza indicatorilor cheie ai Republicii Moldova, ținând cont de războiul din Ucraina și de seceta recentă, care a creat probleme serioase economiei Republicii Moldova. Potrivit acestuia, PIB-ul țării va scădea în 2022 cu 0,7%, iar inflația va fi de 30,1%.

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.