Fermierii cer moratoriu pe datorii, Catlabuga răspunde cu… discuții

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a evitat un răspuns concret cu privirre la reeșalonarea datoriilor fermierilor executați silit. Ea a afirmat că instituția „este în discuții” și „analizează scenarii” împreună cu agricultorii și alte autorități.

„Acești câțiva agricultori cu care suntem astăzi în tratative au beneficiat de toată intervenția și suportul Ministerului Agriculturii și al Guvernului – prin subvenții, compensații, fertilizanți și proiecte de achiziție a tehnicii agricole în rate. Totodată, am extins cadrul normativ, oferind posibilitatea reeșalonării creditelor și facilități pentru activitate, inclusiv măsuri de protecție a pieței prin licențierea exporturilor de oleaginoase și cereale. Ministerul Agriculturii este mereu în discuții cu fermierii și instituțiile de resort pentru a identifica soluții echilibrate pentru întreg sectorul agricol”, a declarat Catlabuga.

Declarația vine la o zi după ce Asociația „Forța Fermierilor” a acuzat autoritățile că agricultorii afectați de secetă sunt „hărțuiți și deposedați abuziv” de executori judecătorești, în pofida faptului că mulți dintre ei au planuri de restructurare aprobate de instanțe. Organizația a cerut Guvernului și Parlamentului instituirea unui moratoriu temporar asupra executărilor silite și o soluție sistemică pentru fermierii aflați în dificultate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Catlabuga #datorii #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Î.S. „Fabrica de sticlă din Chișinău”, una dintre cele mai mari întreprinderi industriale din Republica Moldova, este scoasă la privatizare. Agenția Proprietății Publice (APP) a lansat oficial concursul investițional pentru vânzarea fabricii ca „complex patrimonial unic”, iar viitorul proprietar va trebui nu doar să cumpere întreprinderea, ci și să investească masiv în modernizarea acesteia.

Prețul inițial de vânzare a fost stabilit la 773 de milioane de lei, iar investitorul câștigător va fi obligat să realizeze investiții de cel puțin 20,55 milioane de euro în următorii trei ani.

Potrivit caietului de sarcini, obiectivul privatizării este atragerea investițiilor private pentru modernizarea, dezvoltarea și eficientizarea activității întreprinderii, dar și menținerea profilului său industrial.

Concursul de privatizare se va desfășura în două etape. Mai întâi, vor fi analizate dosarele și programele investiționale ale participanților, iar ulterior va avea loc etapa de majorare a prețului și îmbunătățire a ofertelor. Câștigătorul va fi desemnat în funcție de prețul oferit și de volumul investițiilor asumate. Prețul contează în proporție de 80% în evaluare, iar programul investițional – 20%.

În plus, investitorul va trebui să păstreze profilul de activitate al întreprinderii, să respecte obligațiile de protecție a mediului și să mențină sau chiar să majoreze numărul locurilor de muncă.

Dosarele pentru participare la concurs pot fi depuse până la 30 septembrie 2026 la sediul Agenției Proprietății Publice din Chișinău. Participanții trebuie să achite și o garanție de participare de 200 de mii de lei.

Fabrica de sticlă din Chișinău activează în principal în producerea ambalajelor și articolelor din sticlă, activitate care generează peste 99,9% din veniturile companiei. Întreprinderea produce, de asemenea, articole din sticlărie, desfășoară activități de comerț, transport, depozitare și reciclare a deșeurilor nepericuloase.

Întreprinderea are 330 de angajați, iar salariul mediu depășește 19 mii de lei. La începutul anului 2026, fabrica nu avea credite și nici bunuri gajate sau sechestrate.

Datele financiare arată că fabrica a avut venituri de peste 411 milioane de lei în 2025 și un profit net de circa 21,2 milioane de lei. În 2022, profitul depășea 49,9 milioane de lei, însă acesta a scăzut în următorii ani.

Fabrica este amplasată pe un teren de aproape 15 hectare, pe strada Transnistria din Chișinău, și dispune de o infrastructură industrială extinsă: hale de producție, cuptoare industriale de mare capacitate, spații de depozitare, drumuri interne pentru trafic greu și chiar o linie feroviară industrială de aproximativ 2,3 kilometri.