Halucinant! Motivul pentru care se scumpește lumina. Moldovenii au economisit prea mult

Tariful la energia electrică urmează să se majoreze din nou. Cei doi operatori Premier Energy și FEE Nord au depus deja o solicitare la ANRE pentru scumpirea energiei electrice la 6,39 lei Kw/h și 5,68 lei Kw/h.

Cei doi operatori spun că motivul solicitării de majorare a tarifului la curentul electric se datorează creșterea costurilor de distribuție, dar și a vânzărilor mai mici de energie.

Cel mai interesant este că ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu și premierul Natalia Gavrilița îndemnau moldovenii la economisirea energiei electrice pentru a evita deconectările și majorarea tarifelor în condițiile deficitului de curent care este acoperit cu energie de avarie a cărei cost ajunge la aproape 400 euro MW/h.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livrărilor de către centrala de la Cuciurgan. Respectiv, Chișinăul s-a reorientat pe piața din România și cumpărără energie electrică de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM la prețuri care ajung și la 380 euro pentru MW/h.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Agrocereale”, care reprezintă exportatorii de cereale și oleaginoase din Republica Moldova, avertizează că intensificarea tranzitului cerealelor ucrainene, în condițiile reducerii cu 50% a tarifelor Căii Ferate din Moldova (CFM), ar putea provoca o congestie a infrastructurii feroviare și ar putea afecta exporturile agricultorilor moldoveni.

Potrivit Asociației, Republica Moldova trebuie să profite economic de poziția sa de țară de tranzit, însă acest lucru nu ar trebui să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export.

„Tranzitul trebuie să aducă venituri suplimentare Căii Ferate din Moldova, fără să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export”, susține „Agrocereale”.

Exportatorii atrag atenția că volumul de 4,5 milioane de tone anual, prezentat drept capacitate potențială a coridorului, nu reprezintă un volum deja contractat sau garantat. Dacă ar fi distribuit uniform, acesta ar echivala cu circa 375.000 de tone lunar. În realitate însă, transporturile agricole sunt sezoniere, iar în perioadele de vârf presiunea asupra infrastructurii ar putea fi mult mai mare.

Asociația amintește că infrastructura feroviară este deja utilizată intens de exportatorii moldoveni. Numai în iulie 2026, Republica Moldova a exportat peste 307.000 de tone de grâu, orz și rapiță, o parte importantă a volumului fiind transportată pe calea ferată.

Presiunea ar urma să crească în septembrie și octombrie, odată cu comercializarea noii recolte de floarea-soarelui și intrarea porumbului în circuitul comercial. Aceste cantități se vor suprapune peste stocurile de grâu, orz și rapiță aflate deja în depozite sau în proces de export.

În opinia exportatorilor, o eventuală congestie ar lovi în primul rând fermierii. Întârzierile la preluarea cerealelor ar putea majora costurile de depozitare și ar pune presiune asupra prețurilor de achiziție. Traderii riscă, la rândul lor, penalități pentru nerespectarea contractelor, iar expeditorii s-ar putea confrunta cu deficit de vagoane și staționări mai lungi.

O altă problemă semnalată de „Agrocereale” este reducerea coeficientului tarifar al CFM la 0,5 fără existența unui volum minim garantat. Asociația susține că anterior reducerile erau legate de angajamente de transport de peste 100.000 de tone, iar coeficienții aplicabili variau între 0,7 și 1,0.

„Dacă tariful este redus la jumătate, CFM ar trebui, în principiu, să transporte un volum dublu pentru a păstra același nivel al venitului brut”, avertizează organizația.

Asociația atrage atenția și asupra situației financiare a CFM. Potrivit datelor invocate, întreprinderea și-a redus pierderile de la 322 de milioane de lei în 2024 la 89 de milioane de lei în 2025, iar în primul semestru din 2026 a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei. Exportatorii susțin că această revenire nu ar trebui pusă în pericol prin reduceri tarifare care nu sunt susținute de volume garantate.

În aceste condiții, „Agrocereale” cere autorităților să publice capacitatea efectiv disponibilă pentru tranzit pe fiecare coridor feroviar, după rezervarea necesarului pentru exporturile moldovenești. Totodată, organizația propune introducerea unor „ferestre logistice protejate” pentru mărfurile autohtone, în special în lunile septembrie și octombrie.

Facilitățile acordate tranzitului ucrainean ar trebui, potrivit Asociației, să funcționeze după principiul „transportă sau plătește”: beneficiarul care primește tarife reduse și rezervă capacitate feroviară să achite volumul convenit chiar dacă nu îl utilizează integral.

„Agrocereale” solicită și condiții egale pentru companiile moldovenești. Exportatorii locali care pot garanta volume comparabile și trenuri complete ar trebui să poată beneficia de tarife similare celor oferite tranzitului.

Asociația cere Consiliului Concurenței să se pronunțe public asupra caracterului transparent, justificat economic și nediscriminatoriu al mecanismului tarifar.

„Republica Moldova nu trebuie pusă în situația de a transporta mai ieftin marfa străină, în timp ce fermierii și exportatorii săi așteaptă vagoane, suportă costuri suplimentare și vând la prețuri mai mici din cauza congestiei”, avertizează „Agrocereale”.

Asociația precizează că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene și recunoaște că acesta poate genera venituri importante pentru CFM și sectorul logistic. Organizația insistă însă ca volumele să fie garantate, iar tranzitul să nu fie făcut în detrimentul exporturilor agricole ale Republicii Moldova.