Horticultorii au accesat credite în valoare de peste 12,6 milioane de euro, de la începutul anului 2021

În 2021, horticultorii au făcut investiții importante pentru a-și eficientiza munca, a majora productivitatea și a îmbunătăți calitatea produselor livrate pe piața internă și cea externă. Astfel, de la începutul anului curent, 82 de beneficiari din toată țara au accesat 84 de credite, fiindu-le alocată suma de 12,6 milioane de euro în cadrul programului Livada Moldovei, susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Cele mai multe împrumuturi, 40,4%, au fost acordate producătorilor de mere. Producătorii de struguri de masă au accesat 22,6% din totalul de credite oferite în acest an, iar producătorii de prune – 11,9% din împrumuturi.

Investițiile cele mai importante au fost făcute pentru producerea, procesarea și păstrarea merelor, fiind vorba de 34 de credite în sumă totală de 5.442.507 de euro. Producătorii de struguri de masă au primit 19 împrumuturi în valoare de 2.014.244 de euro. Totodată, două proiecte de investiții în apicultură au însumat 1.172.513 de euro.

Harta împrumuturilor arată că investiții au fost făcute în toate colțurile țării. Recordul îl deține raionul Briceni, cu 9 proiecte de investiții, 8 dintre care au fost orientate spre livezile de mere. Urmează raionul Strășeni cu 7 proiecte de investiții în apicultură, în livezile de mere și prune, precum și în producerea strugurilor de masă. În raionul Ialoveni, în 2021 au fost accesate 6 credite în cadrul programului Livada Moldovei, iar în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Edineț și Ocnița – câte 5 împrumuturi.

Întrucât grindina reprezintă un risc major pentru horticultură, 20 de proiecte de investiții au avut drept scop tocmai procurarea și instalarea sistemelor antigrindină. Pentru a evita pierderile și a extinde perioada de păstrare a fructelor și legumelor, 16 beneficiari au primit credite pentru instalarea depozitelor frigorifice. Datorită finanțării oferite de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții, 11 horticultori au procurat sisteme de irigare, 7 au investit în stivuitoare electrice, alți 7 în plantarea livezilor, iar 4 în instalarea panourilor fotovoltaice, care le permit producătorilor să reducă din cheltuielile pentru energia electrică. Surse financiare au mai fost investite și în instalațiile de uscare a fructelor și legumelor, în liniile de sortare și procesare a materiei prime, precum și în instalațiile de tratare a apelor reziduale.

Anul trecut, prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei au fost finanțate proiecte în valoare de 17,1 milioane de euro a 100 de horticultori din toată țara. Totodată, au fost investite 6,6 milioane de euro în laboratoare și educație în domeniul horticol.

Livada Moldovei este o linie de creditare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric agro-alimentar, de la instruirea fermierilor până la recoltare. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Mai multe detalii despre beneficiile și oportunitățile proiectului Livada Moldovei, aflați aici.

Această campanie a fost dezvoltată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și implementată de Banca Europeană de Investiții. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Agriculture and Finance Consultants (AFC) GmbH și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

#Livada Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.