Horticultorii au accesat credite în valoare de peste 12,6 milioane de euro, de la începutul anului 2021

În 2021, horticultorii au făcut investiții importante pentru a-și eficientiza munca, a majora productivitatea și a îmbunătăți calitatea produselor livrate pe piața internă și cea externă. Astfel, de la începutul anului curent, 82 de beneficiari din toată țara au accesat 84 de credite, fiindu-le alocată suma de 12,6 milioane de euro în cadrul programului Livada Moldovei, susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Cele mai multe împrumuturi, 40,4%, au fost acordate producătorilor de mere. Producătorii de struguri de masă au accesat 22,6% din totalul de credite oferite în acest an, iar producătorii de prune – 11,9% din împrumuturi.

Investițiile cele mai importante au fost făcute pentru producerea, procesarea și păstrarea merelor, fiind vorba de 34 de credite în sumă totală de 5.442.507 de euro. Producătorii de struguri de masă au primit 19 împrumuturi în valoare de 2.014.244 de euro. Totodată, două proiecte de investiții în apicultură au însumat 1.172.513 de euro.

Harta împrumuturilor arată că investiții au fost făcute în toate colțurile țării. Recordul îl deține raionul Briceni, cu 9 proiecte de investiții, 8 dintre care au fost orientate spre livezile de mere. Urmează raionul Strășeni cu 7 proiecte de investiții în apicultură, în livezile de mere și prune, precum și în producerea strugurilor de masă. În raionul Ialoveni, în 2021 au fost accesate 6 credite în cadrul programului Livada Moldovei, iar în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Edineț și Ocnița – câte 5 împrumuturi.

Întrucât grindina reprezintă un risc major pentru horticultură, 20 de proiecte de investiții au avut drept scop tocmai procurarea și instalarea sistemelor antigrindină. Pentru a evita pierderile și a extinde perioada de păstrare a fructelor și legumelor, 16 beneficiari au primit credite pentru instalarea depozitelor frigorifice. Datorită finanțării oferite de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții, 11 horticultori au procurat sisteme de irigare, 7 au investit în stivuitoare electrice, alți 7 în plantarea livezilor, iar 4 în instalarea panourilor fotovoltaice, care le permit producătorilor să reducă din cheltuielile pentru energia electrică. Surse financiare au mai fost investite și în instalațiile de uscare a fructelor și legumelor, în liniile de sortare și procesare a materiei prime, precum și în instalațiile de tratare a apelor reziduale.

Anul trecut, prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei au fost finanțate proiecte în valoare de 17,1 milioane de euro a 100 de horticultori din toată țara. Totodată, au fost investite 6,6 milioane de euro în laboratoare și educație în domeniul horticol.

Livada Moldovei este o linie de creditare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric agro-alimentar, de la instruirea fermierilor până la recoltare. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Mai multe detalii despre beneficiile și oportunitățile proiectului Livada Moldovei, aflați aici.

Această campanie a fost dezvoltată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și implementată de Banca Europeană de Investiții. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Agriculture and Finance Consultants (AFC) GmbH și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

#Livada Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi