Horticultorii au accesat credite în valoare de peste 12,6 milioane de euro, de la începutul anului 2021

În 2021, horticultorii au făcut investiții importante pentru a-și eficientiza munca, a majora productivitatea și a îmbunătăți calitatea produselor livrate pe piața internă și cea externă. Astfel, de la începutul anului curent, 82 de beneficiari din toată țara au accesat 84 de credite, fiindu-le alocată suma de 12,6 milioane de euro în cadrul programului Livada Moldovei, susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Cele mai multe împrumuturi, 40,4%, au fost acordate producătorilor de mere. Producătorii de struguri de masă au accesat 22,6% din totalul de credite oferite în acest an, iar producătorii de prune – 11,9% din împrumuturi.

Investițiile cele mai importante au fost făcute pentru producerea, procesarea și păstrarea merelor, fiind vorba de 34 de credite în sumă totală de 5.442.507 de euro. Producătorii de struguri de masă au primit 19 împrumuturi în valoare de 2.014.244 de euro. Totodată, două proiecte de investiții în apicultură au însumat 1.172.513 de euro.

Harta împrumuturilor arată că investiții au fost făcute în toate colțurile țării. Recordul îl deține raionul Briceni, cu 9 proiecte de investiții, 8 dintre care au fost orientate spre livezile de mere. Urmează raionul Strășeni cu 7 proiecte de investiții în apicultură, în livezile de mere și prune, precum și în producerea strugurilor de masă. În raionul Ialoveni, în 2021 au fost accesate 6 credite în cadrul programului Livada Moldovei, iar în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Edineț și Ocnița – câte 5 împrumuturi.

Întrucât grindina reprezintă un risc major pentru horticultură, 20 de proiecte de investiții au avut drept scop tocmai procurarea și instalarea sistemelor antigrindină. Pentru a evita pierderile și a extinde perioada de păstrare a fructelor și legumelor, 16 beneficiari au primit credite pentru instalarea depozitelor frigorifice. Datorită finanțării oferite de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții, 11 horticultori au procurat sisteme de irigare, 7 au investit în stivuitoare electrice, alți 7 în plantarea livezilor, iar 4 în instalarea panourilor fotovoltaice, care le permit producătorilor să reducă din cheltuielile pentru energia electrică. Surse financiare au mai fost investite și în instalațiile de uscare a fructelor și legumelor, în liniile de sortare și procesare a materiei prime, precum și în instalațiile de tratare a apelor reziduale.

Anul trecut, prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei au fost finanțate proiecte în valoare de 17,1 milioane de euro a 100 de horticultori din toată țara. Totodată, au fost investite 6,6 milioane de euro în laboratoare și educație în domeniul horticol.

Livada Moldovei este o linie de creditare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric agro-alimentar, de la instruirea fermierilor până la recoltare. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Mai multe detalii despre beneficiile și oportunitățile proiectului Livada Moldovei, aflați aici.

Această campanie a fost dezvoltată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și implementată de Banca Europeană de Investiții. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Agriculture and Finance Consultants (AFC) GmbH și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

#Livada Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile cibernetice cu ajutorul inteligenței artificiale vor fi simulate în cadrul unor exerciții ale statelor G7, pentru a verifica cât de pregătite sunt autoritățile să protejeze sistemul financiar. Decizia a fost anunțată de ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, după reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale, desfășurată la Bangkok, în marja reuniunilor anuale ale FMI, transmite Reuters.

Exercițiile vor pune autoritățile în fața unor scenarii de criză, pentru a testa procedurile de reacție. În funcție de situațiile alese, ar putea participa și instituții financiare private. Rezultatele vor fi folosite pentru identificarea punctelor slabe și actualizarea planurilor de intervenție.

Propunerea fusese discutată de adjuncții miniștrilor de Finanțe și a primit aprobarea la nivel ministerial, a precizat Katayama. Inițiativa vine după avertismentul FMI că un atac asistat de AI asupra unui serviciu financiar esențial ar putea afecta încrederea în sistem.

Riscurile depășesc pierderile unei singure bănci. Într-o analiză publicată săptămâna aceasta, FMI arată că incidentele cibernetice pot perturba plățile, tranzacțiile și accesul la depozite. O problemă gravă la o instituție financiară, la un sistem de plăți sau la un furnizor de servicii cloud se poate răspândi către alte componente ale sistemului, din cauza conexiunilor dintre acestea.

Totodată, timpul disponibil pentru remedierea vulnerabilităților se reduce. Potrivit FMI, în peste 70% dintre cazurile raportate în acest an, furnizorii de software nu au avut practic timp să corecteze problemele înainte ca acestea să fie exploatate de atacatori. Ponderea este de peste două ori mai mare decât în 2021.

Fondul subliniază că modelele avansate de inteligență artificială pot accelera atât atacurile, cât și apărarea, motiv pentru care recomandă testarea capacității de răspuns și îmbunătățirea raportării incidentelor.

#atacuri cibernetice simulate #UE