Iarna apasă pe accelerație. Prețurile gazelor în Europa urcă vertiginos

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu 5% în prima săptămână de tranzacționare din acest an, ajungând la 50,27 euro per megawat-oră (aproximativ 540 USD pentru 1.000 de metri cubi). Aceasta reprezintă cel mai ridicat nivel din octombrie 2023, conform Bloomberg. Creșterea a fost declanșată de oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, după ce contractul dintre Gazprom și Naftogaz a expirat la 1 ianuarie, iar Kievul a refuzat să prelungească acordul.

Întreruperea tranzitului prin Ucraina: Cu exploziile de pe gazoductele Nord Stream și suspendarea fluxurilor prin conducta Iamal-Europa, singura rută de livrare a gazului rusesc către Europa rămâne Turkish Stream. Această situație crește dependența Europei de gaz natural lichefiat (GNL), inclusiv cel din Rusia, care a înregistrat un volum record de livrări în 2024.
Probleme în Norvegia: Exporturile de GNL din Norvegia au fost suspendate până la 9 ianuarie, din cauza unei defecțiuni la un compresor al uzinei de GNL Hammerfest.

Temperaturile scăzute au dus la golirea stocurilor de gaze într-un ritm rapid, acestea fiind acum umplute doar în proporție de 72%, față de 86% în aceeași perioadă a anului trecut.
Deși Europa nu se confruntă cu un deficit imediat de gaze, situația tensionată ar putea complica refacerea stocurilor înaintea sezonului de încălzire din 2025.

Țările din Europa Centrală și de Est, fără acces direct la mare, vor suporta costuri mai mari pentru achiziția și regazificarea GNL din Germania, Polonia și Grecia. Spre exemplu, Slovacia estimează cheltuieli suplimentare de 177 de milioane de euro pe an. În general, consumatorii europeni se pot aștepta la facturi mai mari pentru energie pe termen lung, având în vedere nivelurile ridicate ale prețurilor.

Perspective viitoare: Experții Citigroup consideră că, pe termen lung, prețurile gazelor ar putea scădea, dacă Rusia ar relua tranzitul prin Ucraina. Totuși, această posibilitate depinde de factori geopolitici imprevizibili.

În ciuda situației actuale, Comisia Europeană a asigurat că „nu există probleme privind securitatea aprovizionării”, mulțumită rutelor alternative și utilizării stocurilor existente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #preturi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.