Iașiul intră în picaj, Chișinăul decolează! Zboruri tăiate peste Prut

Diferența dintre traficul aerian al Iașului și cel al Chișinăului se adâncește vizibil. Zborurile de la Aeroportul Internațional Iași spre Pescara (Italia) și Copenhaga (Danemarca) dispar din orarul de vară al companiei aeriene Wizz Air care le opera. Decizia vine după ce același operator renunțase anterior la rutele Catania și Bari (Italia), Malmö (Suedia) și Düsseldorf (Germania).

În contrast, Wizz Air își extinde prezența la Aeroportul Internațional Chișinău. Începând cu 31 martie 2026, din capitala Republicii Moldova va fi disponibilă o nouă destinație externă – Stuttgart (Germania), cu zboruri operate marți, joi și sâmbătă.

Datele de trafic confirmă tendința. La finalul anului 2025, Aeroportul Iași a raportat 2,2 milioane de pasageri, un rezultat catalogat de conducerea aerogării drept „an excepțional”. În același timp, Chișinăul a depășit pragul de 6 milioane de pasageri, consolidându-și poziția de hub regional.

Un detaliu cheie explică migrarea cererii. Aproximativ 1,4 milioane dintre pasagerii care au zburat de la Chișinău în 2025 au fost cetățeni români, cel mai probabil moldoveni cu dublă cetățenie. Aceștia au ales ofertele din capitala Basarabiei în detrimentul celor de la Iași sau Suceava, considerate mai limitate ca destinații și frecvențe.

#iasi #zbor #avion #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.