Igor Nicolaevici, ce ai făcut pentru moldovenii din diasporă? Al cui președinte ești tu?

„Republica Moldova va trebui să continue colaborarea cu UE, România şi cu SUA. Voi pleda pentru un parteneriat bun cu vecinii, iar cu Ucraina vom avea cele mai bune relaţii” (Igor Dodon, campania electorală din 2016)

În campania electorală din 2016 Igor Dodon le-a făcut multe promisiuni moldovenilor. Au fost spuse multe, dar puține dintre ele realizate, mai ales când a fost vorba despre politica externă a Republicii Moldova.

”Sunt pentru parteneriat strategic şi relaţii bune cu Federaţia Rusă. Pentru că avem nevoie de piaţa rusă şi trebuie să rezolvăm problemele migranţilor, care sunt sute de mii în Federaţia Rusă. Însă aceasta nu înseamnă că trebuie să apară o cortină de fier pe Prut. Lucrul acesta nu putem să ni-l permitem, pentru că în Uniunea Europeană, de asemenea, muncesc câteva sute de mii de cetăţeni moldoveni, avem exporturi spre Uniunea Europeană”. (Igor Dodon, 2016)

Ce s-a întâmplat însă în realitate? Ajuns în fotoliul de președinte și pe parcursul celor aproape patru ani de mandat, Igor Dodon s-a făcut a uita despre parteneriatele strategice cu vecinii: România și Ucraina. Niciunul dintre preşedinţii celor două state nu au vizitat Republica Moldova , dar nici Dodon nu a fost invitat la Bucureşti sau Kiev. Cu omologul său român Klasu Iohannis, Dodon s-a văzut o singură dată, la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în septembrie 2019. În schimb, Dodon s-a întâlnit de cel puțin 14 ori cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Topul este continuat de președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukashenko, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și cel al Turciei – Recep Tayyip Erdogan.

Șeful statului a efectual cel puțin 21 de vizite în Federația Rusă, 19 – în statele Uniunii Eurasiatice: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan sau în țări apropiate din punct de vedere politic cu Federația Rusă: Turkmenistan, Tadjikistan, Iran, Tadjikistan Azerbaidjan, Turcia. Pe parcusul întregului său mandat, Igor Dodon a efectuat doar TREI vizite în Uniunea Europeană, la invitația omologilor din Italia, Germania și Belgia. Au mai fost alte șapte deplăsări la conferințe internaționale sau pelerinaje: PE, Conferința de securitate de la Munich, Pelerinaj Muntele Athos, Adunarea generala ONU, unde Dodon nu scăpat ocazia să facă cât mai multe poze pe hol cu diferiți lideri europeni.

”Voi fi un președinte atât pentru cei care se văd alături de Uniunea Europeană, cât şi pentru cei care doresc o relație mai apropiată cu Federaţia Rusă, pentru a găsi astfel ‘un echilibru în societate”. (Igor Dodon, 2016)

A spus una, dar a făcut alta. Președintele ”tuturor moldovenilor” nu a ținut cont de cifrele oficiale care arată clar o orientare a moldovenilor spre Uniunea Europeană. Astfel că din 2018, UE și nu Rusia este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor al Republicii Moldova. În 2018, schimburile comerciale cu UE au reprezentat 70% din totalul exporturilor moldovenești și 56% din comerț. Datele oficiale mai arată că aproximativ 1,3 milioane de moldoveni (din cele 3,546 milioane înregistrate în Republica Moldova) sunt plecați la muncă în străinătate. Doar ăn jur de 450 de mii sunt în Federația Rusă, iar restul – în Uniunea Europeană. Mai mult, aceleași date la care Igor Dodon are acces arată că numărul moldovenilor care aleg să plece la muncă în Rusia a scăzut constant în ultimii ani (440.000 în 2017 față de 580.000 în 2014, potrivit cifrelor prezentate de Centrul de Cercetare Strategică din Federaţia Rusă).

Experţii ruşi explică scăderea numărului de muncitori moldoveni prin devalorizarea rublei ruseşti, liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni în UE, legile migraţionale ale Rusiei, care au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2015 și care îi obligă pe străinii care vor să muncească pe teritoriul Rusiei să suporte mai multe costuri şi să obţină un set întreg de documente. În 2018, doar 4,1 % din numărul total de emigranţi în Federaţia Rusă care au primit patentă cu drept legal de muncă au fost moldoveni.

Mai mult, așa-zisa amnistie migrațională promisă cetățenilor moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă, în mod expres în contextul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și care a fost valabilă strict pe perioada alegerilor, a avut consecințe grave. Igor Dodon a scris atunci pe pagina sa de Facebook că 148 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au încălcat articolul 26, aliniatele 4 și 8 ale Legii federale „Despre ieșirea de pe teritoriul Federației Ruse și intrarea pe teritoriul Federației Ruse”, precum și alți 13 mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au încălcat articolul 27, aliniatele 12, 13 și 14 ale aceleiași Legi, vor beneficia de amnistia migrațională.

„Interdicția de a intra pe teritoriul Federației Ruse, impusă acestor categorii de cetățeni ai Moldovei, va fi anulată în cazul dacă ei vor părăsi teritoriul Federației Ruse nu mai târziu de 1 februarie 2019 și vor reveni pe teritoriul Federației Ruse nu mai devreme de 15 martie 2019. La îndeplinirea acestor condiții, pe lingă anularea interdicției de a intra în țară, va începe curgerea noului termen al șederii legale a cetățeanului Moldovei pe teritoriul Federației Ruse”, susținea șeful statului.

Adică, moldovenii din Rusia trebuiau să revină acasă exact în perioada electorală. Foarte comod în contextul în care Igor Dodon participa la alegerile parlamentare din februarie 2019, pe listele Partidului Socialiștilor din R.Moldova. Președintele Parlamentului de atunci, Andrian Candu, susținea însă că Dodon nu poate să candideze , întrucât nu-i permite legislația.

Chiar dacă a existat un acord între cei doi președinți, de cele mai dese ori instituțiile abilitate din Rusia habar nu au aveau despre aceasta fiindcă nu au fost notificate de către autoritățile ruse și, prin urmare, amnistia nu era aplicată. În consecință, mulții cetățenii moldoveni s-au ales cu dosare penale și condamnări, iar unii nu au mai avut posibilitatea să revină la locul de muncă din Federația Rusă. Este și istoria Alionei Danilova, relatată de Europa Liberă.

Tânăra lucra de cinci ani în Federația Rusă și se căsătorise cu un cetățean rus și a aflat că, de fapt, a încălcat condițiile de ședere. Ea spunea că și-a trimis soțul să verifice dacă funcționează ,,amnistierea” despre care a aflat pe rețelele de socializare. În oficiile centrale, unde sunt și alți cetățeni de alte etnii, informația era însă negată. Despre ea însă vorbesc unii angajați, care le spun ,,pe ascuns” moldovenilor ce să facă, spunea atunci Aliona Danilova.

La capitolul întrevederilor preşedintelui Dodon cu ambasadorii altor state, ambasadorul Federaţiei Ruse deţine întâietatea: 65 de întâlniri oficiale în 3,5 ani. De 36 de ori Igor Dodon s-a văzut cu ambasadorul SUA, iar cu ambasadorul Turciei – de 19 ori. Cu ambasadorul României șeful statului a avut două întrevederi, iar cu cel al Ucrainei – nicio întrevedere bilaterală, scrie zdg.md.

Astăzi, avântându-se în lupta pentru un nou mandat de președinte, Igor Dodon promite ”o punte între Est și Vest”, unde Rusia va fi principalul partener strategic al R. Moldova. Turcia și China vor fi, potrivit platformei electorale a lui Igor Dodon, „partenerii noștri strategici”, pe același palier cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, din același document aflăm că dezvoltarea relațiilor cu UE va consta „aprobarea normelor și standardelor europene în domeniul dreptului și al combaterii corupției”. În schimb, relațiile cu structurile și țările Uniunii Economice Eurasiatice, dominată totalmente de Rusia, „vor fi dezvoltate în toate direcțiile: interparlamentară, economică, umanitară, interregională, cooperarea juridică, dar și în domeniul securității și schimbului de informații tehnico-științifice”.

Asociația pentru Politică Externă din R. Moldova (APE) a emis o declarație prin care atenționează că prioritățile de politică externă anunțate de Igor Dodon reprezintă „cea mai agresivă tentativă de revizuire cardinală a politicii externe a Republicii Moldova din ultimii 20 de ani”.

„Dodon ignoră cu desăvârșire Parteneriatul nostru strategic pentru integrare europeană cu România și nu spune nimic despre importanța strategică a Ucrainei pentru asigurarea securității noastre naționale și integrității teritoriale. Ambelor state vecine le este negat statutul de parteneri strategici primordiali, fiind reduse la dezvoltarea unor simple relații de bună vecinătate și de cooperare”, se arată în declarația APE.

Dodon reia însă minciunile pe care le-a lansat în campania electorală din 2016:

”Moldova va stabili relații bune între Est și Vest. Noi nu vom prieteni cu cineva împotriva cuiva și nu ne vom opune niciunuia dintre partenerii noștri. Un parteneriat reciproc avantajos și cu Estul, și cu Vestul deschide noi oportunități pentru dezvoltarea social-economică a Moldovei”, promite Dodon în 2020.

Cine te mai crede, Igor Nicolaevici? O fi poporul moldovean osândit pentru că soarta i-a fost dictată de niște politicieni iresponsabili și mincinoși, dar prost nu e. De ce pleacă moldovenii din țară, Igor Nicolaevici? Crezi că o fac deoarce le-ai creat locuri de muncă și le-ai dat salarii decente, așa cum te lauzi? De ce nu se mai duc moldovenii în Rusia și pleacă în Europa? De ce nu te votează niciun tânăr din această țară? De ce nu asculți ce vor oamenii atunci când te lauzi că ești CANDIDATUL POPORULUI?

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de energie regenerabilă din Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară dramatică, după intrarea în vigoare, la 1 iulie 2026, a noii metodologii de calcul al dezechilibrelor pe piața energiei electrice. Un parc fotovoltaic cu o capacitate de 1 MW, care ar încasa aproximativ 150 mii de lei lunar, ar fi primit o obligație de plată de până la 720 mii de lei pentru dezechilibre, sumă de aproape cinci ori mai mare decât veniturile sale. Situația a provocat nemulțumiri în rândul participanților la piață, iar toți participanții în piață care face echilibrare, inclusiv Navitas Energy, din cadrul Premier Energy, pregătesc contestarea calculelor emise de Moldelectrica.

Contactat de BANI.MD, Mihai Gidei, directorul general al Navitas Energy, a declarat că problema afectează nu doar micii producători de energie fotovoltaică, ci și alți participanți la piață, inclusiv furnizori și operatori de distribuție.

Potrivit acestuia, noua metodologie de calcul, aplicată începând cu luna iulie, a generat obligații financiare neobișnuit de mari, iar piața energetică din Republica Moldova nu este suficient de matură pentru implementarea unor mecanisme similare celor utilizate pe piețele europene dezvoltate.

„Piața noastră încă nu este atât de pregătită ca să trecem la niște prevederi care funcționează într-o piață matură, cum este cea europeană”, a explicat Gidei.

Directorul Navitas Energy susține că situația este una generalizată, după ce grupurile responsabile de echilibrare au primit de la Moldelectrica actele de decontare pentru luna iulie.

„Avem de achitat sume enorme. Situația aceasta nu este normală. Eu o văd foarte complicată și chiar critică. Noi, din experiența noastră, nu am avut așa ceva”, a declarat Mihai Gidei.

Potrivit acestuia, efectele noilor reguli nu se limitează la parcurile fotovoltaice. Printre participanții expuși costurilor dezechilibrelor se numără furnizori și operatori de distribuție, inclusiv Premier Energy Distribution și RED-Nord.

Una dintre cele mai mari îngrijorări privește faptul că participanții au primit abia în octombrie decontările aferente lunii iulie. Între timp, aceștia au continuat să activeze în august, septembrie și o parte din octombrie, fără să cunoască impactul financiar efectiv al noii formule.

Gidei avertizează că, dacă rezultatele pentru lunile următoare vor fi similare celor din iulie, obligațiile financiare s-ar putea acumula până la niveluri greu de suportat pentru unii participanți la piață.

În acest context, Navitas Energy intenționează să conteste actul de decontare emis de Moldelectrica și să solicite organizarea unei ședințe de urgență cu reprezentanții operatorului de transport, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și ai Ministerului Energiei.

Printre soluțiile care ar urma să fie discutate se numără suspendarea aplicării noului mecanism sau identificarea unei formule tranzitorii de calcul, inclusiv posibilitatea revenirii temporare la metodologia anterioară.

Nemulțumirile sunt alimentate și de nivelul prețurilor pentru dezechilibre, care, potrivit informațiilor semnalate de participanții la piață, ar fi coborât în anumite intervale până la minus 8.000 de lei/MWh. În aceste condiții, diferențele dintre cantitățile de energie prognozate și cele efectiv livrate pot genera obligații financiare considerabile.

Solicitat de BANI.MD să explice situația, directorul Moldelectrica, Sergiu Carmanschi, a precizat că instituția nu stabilește discreționar aceste sume, ci efectuează calculele în baza regulilor aprobate de ANRE.

„Noi facem calculele în baza tuturor prevederilor legale care sunt acum. Fiecare participant la piață trebuie să fie responsabil de dezechilibrele pe care le provoacă, intenționat sau neintenționat”, a declarat Carmanschi.

Șeful Moldelectrica a confirmat că au fost emise note de decontare și că există deja contestații din partea participanților la piață. Totodată, acesta a refuzat să comunice valoarea totală a obligațiilor calculate și a spus că situația trebuie analizată individual pentru fiecare participant.

„Nu pot să vă spun care este impactul concret și care sunt dezechilibrele produse de fiecare parc separat. Aici trebuie analizat de la caz la caz”, a precizat directorul Moldelectrica.

Potrivit lui Carmanschi, notele de decontare erau emise și înainte de 1 iulie, însă de la această dată s-a modificat modalitatea de calcul al prețurilor pentru dezechilibre.

La rândul său, directorul general al ANRE, Alexei Taran, a declarat pentru BANI.MD că regulile de decontare a dezechilibrelor în baza prețului unic au fost aprobate încă din decembrie 2025 și au început să fie aplicate la 1 iulie 2026.

Acesta susține că operatorii economici au avut la dispoziție aproximativ jumătate de an pentru a se familiariza cu noua metodologie, perioadă în care Moldelectrica a prezentat calcule paralele, realizate atât după mecanismul vechi, cât și după cel nou.

„În acest interval, Moldelectrica a prezentat calculul dezechilibrelor prin ambele metode părților responsabile, pentru a se familiariza și a se pregăti să lucreze după metoda nouă”, a explicat Taran.

Referindu-se la cazul parcului fotovoltaic pentru care este invocată o obligație de plată de 720.000 de lei, șeful ANRE consideră că nivelul dezechilibrelor poate fi influențat și de modul în care producătorul își planifică activitatea.

„Din ce înțeleg, la acel parc fotovoltaic despre care menționați, ei practic au lucrat în dezechilibru toată luna. Deja mărimea obligațiilor de plată depinde și de gradul de responsabilizare și de cunoștințele privind specificul pieței ale producătorului”, a declarat Alexei Taran.

Directorul ANRE a mai precizat că instituția este disponibilă să ofere explicații și consultanță participanților la piață, subliniind că mecanismul a fost introdus după o perioadă de pregătire.

În esență, dezechilibrele apar atunci când energia electrică produsă sau consumată efectiv diferă de cantitățile prognozate și programate. Pentru producătorii fotovoltaici, aceste diferențe pot fi generate inclusiv de variațiile condițiilor meteorologice. În funcție de direcția dezechilibrului și de prețul aplicabil, participantul poate înregistra sume de încasat sau obligații de plată.

Aceste decontări nu reprezintă amenzi contravenționale, ci obligații financiare rezultate din funcționarea pieței de echilibrare. Totuși, amploarea sumelor contestate ridică întrebări privind capacitatea participanților, în special a micilor producători de energie regenerabilă, de a gestiona riscurile financiare.