Iluzia depășirii crizei energetice, alimentată de guvernare! Sturza: Ar fi vrut să compenseze toate scumpirile

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza susține, într-un interviu pentru newmoney.ro, că România a ajutat Republica Moldova pentru a depăși criza energetică. „Suficient ar însemna pentru unii din Republica Moldova să nu simtă deloc criza ceea ce este o iluzie, alimentată în mare măsură și de guvernarea de la Chișinău”.

Potrivit lui Sturza, autoritățile ar fi vrut să compenseze toate scumpirile și să păstreze consumul la nivelul anilor buni. „Or, asta nu se poate. Eu cred că efortul principal trebuie să-l facă nu România, nu guvernul de la București, ci chiar cetățenii și businessul, să-și mai stingă lumina și să-și mai reducă din temperatura din camere”.

Fostul premier afirmă că tehnic vorbind, de a aduce curent și gaze decât prin intermediul României nu există.

„Ultima sursă, care era în Ucraina, a fost bombardată, distrusă, iar acum Moldova se bazează pe un fir care vine prin Transnistria, că așa era tehnic cândva făcut, și pe o conductă relativ mică de gaze care vine de la Ungheni la Chișinău. Ce a reușit Maia Sandu este să stârnească un val de simpatie și sprijin din partea opiniei publice internaționale și să aibă măcar promisiuni de bani mari. Occidentul va ajuta, dar aceste ajutoare trebuie să meargă în combinație cu economii stricte și cu un ajutor direcționat către cei care sunt la nivel de subzistență”, a spus fostul premier.

În data de 3 decembrie Energocom a semnat cu Cuciurganul contractul de livrare a curentului electric în schimbul celor 5,7 milioane metri cubi/zi. Prețul energiei este de 73 USD/MW. La începutul lunii octombrie Cuciurganul a sistat livările de curent către Republica Moldova urmare a reducerii volumului de gaz livrat de Gazprom, la 5,7 mil. metri cubi. Or, Republica Moldova s-a reorientat pe piața din România de unde cumpăra energie la prețuri foarte mari, în medie 231 euro MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sturza #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.